Sinuciderile fermierilor, dincolo de studiu

Studiul InVS privind sinuciderea fermierilor arată gravitatea unui fenomen care fusese perceput în mediul rural de mulți ani. Se explică prin diverși factori, inclusiv factori care sunt specifici lumii agricole și care pot fi găsiți în alte țări.

Mai puțin mediatizat decât la Poștă sau la France Telecom, sinuciderile fermierilor par a fi o realitate foarte tangibilă. După cum reiese din cifrele dezvăluite la 10 octombrie de Institutul de Supraveghere a Sănătății Publice (InVS), organism oficial care a dat, de exemplu, acum câțiva ani numărul persoanelor care au murit din cauza gripei H1N1. În acest caz, INVS a lucrat în colaborare cu fondul central al Mutualité sociale agricole (MSA). Este primul studiu oficial apărut pe această temă în Franța. Este indicativ al unei tendințe care a fost percepută de ani de zile în domeniu, de către sindicatele agricole, Mutualité sociale agricole, alte organizații sau chiar de mass-media, care au produs numeroase rapoarte pe această temă.

Prin urmare, fermierii ar fi printre profesiile cu cea mai mare rată a mortalității prin sinucidere.. Unele surse le plasează după profesiile din domeniul sănătății. Potrivit site-ului europe1.fr, fermierii sunt chiar prima profesie preocupată de sinucidere, cu o rată de 36 la 100.000 de persoane, înaintea poliției (32) și a medicilor (31) și în mare măsură în fața angajaților France Telecom (17) și La Poste (15), rata pentru întreaga populație fiind de 16 la 100.000.

Cum se explică acest exces de mortalitate prin sinucidere în lumea agricolă ?

În primul rând, putem distinge factorii generali de factorii specifici acestui sector de activitate, mai ales ca cauzele sinuciderii sunt întotdeauna foarte complexe de analizat și acțiunea pare a fi legată atât de cauzele personale, cât și de mediul profesional și social al persoanei în cauză.

precaritatea fermierilor, care deseori suferă din plin de o criză în sectorul lor într-o situație de stres zilnic ridicat, pare astfel să fie una dintre cauzele majore de sinucidere în această profesie. Prin urmare, InVS consideră că există o legătură directă între dificultățile economice și financiare întâmpinate de această profesie, în special în 2008 și 2009, și numărul de sinucideri în această perioadă. David Lacrépinière, cine știe bine acest subiect ca delegat departamental la Mutualité sociale agricole (MSA), explică într-un interviu acordat Atlantico la 11 octombrie 2013 că sinuciderile par, de fapt, să tindă să crească atunci când un sector agricol este în criză.

De asemenea este si factori specifici lumii rurale și agricole pentru a explica excesul de mortalitate prin sinucidere în rândul fermierilor. Pentru FNSEA, acest fenomen se explică prin diferitele presiuni cu care se confruntă fermierii - presiuni administrative, din distribuția în masă, asupra prețurilor etc. -, dar și prin natura specifică a riscurilor cu care se confruntă: riscuri economice - o profesie „în care vă jucați capitalul în fiecare zi” și un sector în care există o „confuzie între activele personale și cele ale companiei” conform Xavier Beulin citat în La France Agricole din 19 ianuarie 2011 - și riscurile climatice și de sănătate.

Povestea lui Jean-Marc Gibert, un crescător din Loire, relatată într-un reportaj difuzat la France Television, apare tipic din acest punct de vedere. A încercat să-și pună capăt vieții înghițind doze mari de antibiotice. El face față după ce a fost internat în spital. Motivele acțiunii sale sunt problemele de sănătate, dar și mai presus de toate bacteriile pe care le-am găsit în laptele unora dintre aceste vaci care l-au obligat să le măcelărească, venituri la jumătate de catarg (250 euro lunar pentru cuplu), o supraîncărcare de munca - șase zile de vacanță în 30 de ani -, precum și constrângerile specifice ale crescătorilor (hrănirea animalelor și mulsul vacilor la ore regulate).

Această specificitate a lumii agricole în fața sinuciderii nu este doar franceză. Deci la Statele Unite, de exemplu, statele cu cele mai ridicate rate de sinucidere sunt în principal state rurale: Wyoming, Alaska, Montana, Nevada, New Mexico sau Idaho. Departamentul de Sănătate din Idaho a publicat chiar un raport privind prevenirea sinuciderii în rândul fermierilor. Factorii de sinucidere menționați acolo sunt aproximativ aceiași ca în Franța: dificultăți financiare, teama de a pierde o fermă care a fost deținută de familia cuiva de generații, probleme de sănătate, izolare socială, pierderi de culturi datorate climatului, sprijin social și psihologic slab dificultate în căutarea ajutorului, acces ușor la arme în mediul rural și, eventual, expunere la substanțe chimice (pesticide).

Acest studiu indică, de asemenea, că pastorii sunt mai predispuși să se sinucidă decât alți fermieri. În Marea Britanie, Departamentul de Sănătate a cerut Centrului de Cercetări privind sinuciderea să efectueze o investigație asupra subiectului, care a dat rezultate destul de similare cu studiul din Idaho. Cauzele sinuciderilor sunt dificultățile financiare, simptomele depresive, problemele de sănătate, izolarea socială, statutul unic și agricultura mică. Aceste tendințe le găsim în țări precum Australia, Japonia, Belgia și Irlanda. Prin urmare, sinuciderea fermierilor pare a fi un fenomen generalizat care afectează în special țările sărace. Acesta este în primul rând cazul India unde este chiar un adevărat flagel social, deoarece se spune că au existat 284.694 de sinucideri de fermieri în țară din 1995 până în 2012.

Află mai multe: www.invs.sante.fr/Publications-et-outils/Rapports-et-syntheses/Travail-et-sante/2013/Surveillance-de-la-mortalite-par-suicide-des-agriculteurs-exploitants (studiu de către „InVS), http://references-sante-securite.msa.fr/front/id/SST/S_Des-outils--sante-et--securite/S_RISQUES/S_Stress/publi_Plan-national-MSA-d-actions- contre-suicide-2011-2014.html (informații despre Planul național de acțiune MSA împotriva sinuciderii), www.lecese.fr/sites/default/files/pdf/Fiches/2003/NI_2003_16_hubert_bouchet.pdf (raport d 'Hubert Bouchet, Loc. și rolul fermierilor și așteptările societății), www.inserm.fr/content/view/full/40229 (raportul INSERM, Stresul la locul de muncă și sănătatea. Situația în rândul lucrătorilor independenți), www. europe1.fr/France/Le -suicide-des-agriculteurs-dramatique-tendance-1670597/(articol de pe site care menționează date despre sinucidere de profesie), www.bmj.com/content/347/bmj.f5239 (studiu în limba engleză privind impactul crizei asupra sinuciderea în 54 de țări: Impactul crizei economice globale din 2008 sis despre sinucidere: studiu de timp în 54 de țări), www.atlantico.fr/decryptage/suicides-agriculteurs-pire-pressions-c-est-honte-echec-david-lacrepiniere-867281.html (interviu cu David Lacrépinière la Atlantico ), http://arsfp.blogspot.fr/ (videoclip despre povestea lui Jean-Marc Gibert), www.dailymotion.com/video/xpeimy_19-20-le-mag-suicide-chez-les-agriculteurs-sujet - tabou_news (Raport de la France 3 Champagne-Ardenne cu privire la „Suicidul între fermieri”), www.healthandwelfare.idaho.gov/Portals/0/Families/Suicide%20Prevention/Suicide_and_farmers.pdf SUA), http://cebmh.warne.ox.ac.uk/csr/resfarmers.html (studiu UK Farmer Suicide Research Center), https: //wikiagri.fr/articles/suicide-en-agriculture-la-prevention -existe/366 (articolul anterior WikiAgri pe tema evidențierea prevenirii).

Reacționează la articol dintr-un singur clic