Situația de urgență a sănătății: un raport parlamentar propune consolidarea „controalelor și echilibrelor”

Deputații Sacha Houlié și Philippe Gosselin formulează 14 propuneri și doresc în primul rând să păstreze caracterul excepțional al măsurii refuzând să o introducă în dreptul comun.

urgență

Postat la 15 decembrie 2020 la 11:04 - Actualizat la 15 decembrie 2020 la 11:37

Timp de citire 3 min.

  • Partajare
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajarea este dezactivată Trimiteți prin e-mail
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată

Un rol consolidat pentru Parlament, o mai mare transparență și o aplicare teritorială diferențiată a măsurilor de urgență de sănătate de stat. Așa susțin doi deputați din comisia de drept a Adunării Naționale într-un raport publicat luni, 14 decembrie. Sacha Houlié, deputat La République en Marche (LRM) pentru Vienne, și Philippe Gosselin, deputat Les Républicains (LR) de la Manche, formulează astfel 14 propuneri la finalul unei misiuni de cercetare a faptelor, care ar trebui să facă posibilă dezbaterile în jurul proiectului de lege pentru perpetuarea stării măsurilor de urgență în domeniul sănătății, prezentat luni, 21 decembrie în Consiliul de Miniștri.

Pe baza a aproximativ treizeci de audieri, aceștia fac bilanțul acestui regim juridic excepțional care a intrat în vigoare pe 23 martie și care a impus de atunci cinci proiecte de lege. Cei doi aleși nu pun la îndoială relevanța regimului, dar în primul rând doresc să-și păstreze caracterul excepțional refuzând să-l introducă în dreptul comun. „Starea de urgență a sănătății nu ar trebui să fie o paranteză în statul de drept”, spune Houlié. Un alt aspect central al reflecției lor, cel dedicat păstrării și consolidării prerogativelor Parlamentului. În timpul dezbaterilor privind ultimul proiect de lege din noiembrie, mulți parlamentari de opoziție au fost iritați de dezechilibrul instituțional cauzat de starea de urgență a sănătății, prin acordarea de prerogative extinse executivului în detrimentul controlului parlamentar. „În ultimele opt luni, Parlamentul și alte controale și solduri au fost ocolite de prea multe ori”, spune Gosselin

Raportul subliniază astfel că „nu mai puțin de 77 de rețete au fost publicate de la începutul crizei de sănătate (...)” și că „mulți juriști și-au exprimat îngrijorarea, în fața misiunii de informare, cu privire la acest fenomen în creștere” . Cei doi deputați propun o clauză de revizuire la fiecare trei luni, timp în care se așteaptă ca Parlamentul să voteze din nou fiecare prelungire a stării de urgență a sănătății solicitată de guvern. Dar, de asemenea, o modificare a regulamentului Adunării Naționale pe baza recomandărilor unui alt raport, cel al vicepreședintelui (MoDem) al Adunării Naționale, Sylvain Waserman, menit să ofere instrumente pentru adaptarea funcționării Adunare în cazul unei crize majore.

Clarificare

Pentru a implica în continuare parlamentarii în luarea deciziilor în timpul crizelor de sănătate, deputații cer executivului să organizeze în mod regulat o „dezbatere parlamentară la fiecare pauză notată în cunoștințele științifice”. Ei iau ca exemplu cele trei dezbateri desfășurate în Parlament de la începutul epidemiei pe baza articolului 50-1 din Constituție: cea privind strategia națională a planului de deconfinare, despre inovațiile digitale sau chiar cea privind evoluția sănătății situația și măsurile necesare pentru a răspunde la acestea în octombrie. O a patra dezbatere urmează să aibă loc miercuri, 16 decembrie, cu privire la strategia de vaccinare. De asemenea, ar dori să-i vadă pe parlamentari să se alăture consiliului științific pentru a facilita schimbul de cunoștințe despre situații de criză între executiv și parlament.

Dincolo de problemele juridice și instituționale ale regimului de urgență medicală, MM. Houlié și Gosselin ridică problema transparenței și a sprijinului populației pentru măsurile legate de starea de urgență a sănătății. „Problema lizibilității vorbirii publice este semnificativă în perioadele de criză a sănătății, în special deoarece terenul de reproducere este atunci deosebit de favorabil circulației informațiilor false”, spun ei, subliniind proliferarea consiliilor de apărare. Pentru ei, este necesar să se perpetueze și să se clarifice rolul consiliului științific prin măsuri legislative.

De asemenea, solicită guvernului „să adune, pe o singură platformă accesibilă online, toate informațiile legate de epidemia actuală: măsuri de sănătate, măsuri de restricționare a libertăților, măsuri economice și sociale, avizul consiliului științific etc. ". Aceștia intenționează, de asemenea, să consolideze independența organismelor consultative precum Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți (CNIL), Controlorul General al Locurilor de Privare a Libertăților (CGLPL), Apărătorul Drepturilor, Înalta Autoritate a Sănătății sau Consultativul Național Consiliul de Etică.

O altă problemă cheie: cea a diferențierii teritoriale. Cei doi oficiali aleși subliniază faptul că aplicarea anumitor măsuri naționale „poate părea uneori disproporționată în anumite zone mai puțin afectate de epidemie sau ale căror specificități au făcut incompatibilă aplicarea anumitor măsuri”. Ei sugerează ca comunitățile locale să fie mai bine luate în considerare și doresc să se bazeze pe departamente și prefecții lor, mai degrabă decât pe Agențiile Regionale de Sănătate (ARS) pentru a gestiona viitoarele crize de sănătate.

A contribui

  • Partajare
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajarea este dezactivată Trimiteți prin e-mail
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată