STUDIU DE FEZABILITATE AL DEPLOAGĂRII INDUSTRIEI INSECTELOR Destinate consumului uman în QUEBEC. De Médhavi Dussault

STUDIU DE FABILITATE AL DEPLOAGĂRII INDUSTRIEI INSECTELOR Destinate consumului uman în Quebec De Médhavi Dussault Eseu prezentat Centrului Universitar pentru Instruire în Mediu și Dezvoltare Durabilă în vederea obținerii masterului în mediu (M. Env.) Sub supravegherea a doamnei Louise Hénault-Éthier MASTER IN MEDIU UNIVERSITATEA DIN SHERBROOKE ianuarie 2017

CUPRINS INTRODUCERE. 1 1. PROBLEMĂ ȘI CONTEXT. 3 1.1 Portretul Quebecului Puțină istorie. 4 1.2 Portret internațional. 6 1.2.1 America de Nord. 7 1.2.2 Europa. 7 1.2.3 Mexic și America de Sud. 8 1.2.4 Asia. 8 1.2.5 Africa. 9 1.2.6 Oceania. 9 2. IDENTIFICAREA PĂRȚILOR INTERESATE. 10 3. ANALIZA PROBLEMELOR. 15 3.1 Probleme de mediu. 15 3.1.1 Emisii de gaze cu efect de seră și amoniac. 15 3.1.2 Consumul de energie. 18 3.1.3 Utilizarea spațiului. 20 3.1.4 Consumul de apă. 22 3.1.5 Managementul materialelor reziduale. 23 3.1.6 Conversia alimentelor. 26 3.1.7 Comparație cu alte alimente. 27 3.1.8 Limitele analizei. 29 3.1.9 Impactul importurilor în comparație cu producția locală. 31 3.1.10 Bunăstarea animalelor. 31 3.2 Probleme sociale. 33 3.2.1 Relația cu insectele. 33 3.2.2 Acceptabilitate socială. 35 3.3 Probleme nutriționale. 47 3.3.1 Specii consumate. 47 iii

3.3.2 Valori nutritive. 49 3.3.3 Limitele analizei. 56 3.3.4 Pericole asociate consumului. 56 3.4 Probleme economice. 58 3.4.1 Potențialul pieței. 58 3.4.2 Finanțare. 61 3.4.3 Comunicare și marketing. 62 3.4.4 Prețurile și disponibilitatea produselor. 63 3.5 Probleme legislative. 67 3.5.1 Legislația privind producția de insecte destinate consumului uman. 67 3.5.2 Legislație pentru alte utilizări ale insectelor. 69 3.6 Probleme tehnice. 71 3.6.1 Metode de producție. 71 3.6.2 Infrastructuri și echipamente. 72 3.6.3 Specii de insecte favorabile. 73 3.6.4 Dezvoltarea expertizei. 74 4. REZULTATE. 75 5. RECOMANDĂRI. 78 5.1 Guvernelor. 78 5.2 Pentru producători. 79 5.3 Transformatoarelor. 80 5.4 Pentru toți jucătorii din industrie. 80 CONCLUZIE. 82 REFERINȚE. 84 BIBLIOGRAFIE. 98 ANEXA 1 CENSUL COMPANIILOR LEGATE DE UTILIZAREA INSECTELOR ÎN CANADA. 100 ANEXA 2 LEGĂTURI LA LISTELE COMPANIILOR LEGATE DE UTILIZAREA INSECTELOR DIN TOATE LUMEA. 102 iv

ANEXA 3 RAPORTUL DE CONVERSIE PENTRU TENEBRION MEUNIER ȘI CRICKETUL INTERN ÎN CONFORMITATE CU CONDIȚIILE DIFERITE. 103 ANEXA 4 APLICARE ȘI OBIECTIVE ALE ȘASEI LCA REALIZATE ÎN DATA DE INSECTE. 104 ANEXA 5 LISTA ÎNTREBĂRILOR SONDEI. 105 ANEXA 6 LEGĂTURI LA SONDELE DE ÎNTREBĂRI, RĂSPUNSURI ȘI TESTE STATISTICE. 107 ANEXA 7 NUME SCURTE A ÎNTREBĂRILOR ANCHETEI PENTRU ANALIZA STATISTICĂ. 108 ANEXA 8 VALORI NUTRITIVE ALE DIFERITELOR INSECTE. 110 ANEXA 9 PREȚURILE PRODUSELOR UTILIZATE PENTRU COMPARAREA CU PRODUSELE INSECTE. 115 ANEXA 10 LISTA PĂRȚILOR INTERESATE CONTACTATE. 118 v

m 2 mg Mg MJ Mn Mo Na MRC N NAEIC N/D NH3 N2O P pi 2 PRP NAICS sd SEQ SARS UPA Zn Metru pătrat Milligram Magneziu Megajuli Mangan Molibden Sodiu Municipalitate regională județean Azot Nord-american Comestibil Insecte Coaliție Nedeterminat Amoniac Protoxid de azot (sau oxid de azot) Fosfor Picior pătrat Potențial de încălzire globală Sistem de clasificare a industriei nord-americane Nedatat Société d entomologie du Québec Sindrom respirator acut sever Union des producteurs agricoles Zinc ix

În experiență, există două restaurante în Montreal, restaurantul mexican Ta Chido și restaurantul mexican La Selva și un bar, vintage 132 Bar, care servește mâncăruri și băuturi care conțin insecte sau alte artropode. În cele din urmă, unii s-au angajat în utilizarea insectelor pentru hrana animalelor, cum ar fi Larvatria, care vizează animalele de fermă sau Wilder & Harrier, care vizează animalele de companie, în schimb, cu hrana pentru câini din făină de insecte. În altă parte din Canada, cei mai mari jucători sunt Entomo Farms (fosta fermă Next Millenium) situată în Ontario, o organizație bine stabilită și poate chiar cea mai mare fermă de insecte din lume pentru consumul uman. În caz contrar, Enterra Feed din British Columbia produce insecte pentru hrana animalelor și folosește excrementele și exuvia (în engleză numită frass) ca îngrășământ natural. Deși recensământul numărului de companii este posibil incomplet, din cauza tulburărilor actuale din sector, în ultimii ani a existat o creștere reală a numărului de inițiative. Un tabel care prezintă companiile care desfășoară afaceri în domeniul insectelor din Canada poate fi găsit în apendicele 1. 1.2 Portret internațional Nu se știe când insectele au dispărut din dieta occidentală, dar în antichitate, multe popoare consumau încă anumite insecte. Aristotel ne anunță că acesta este cazul grecilor, care mâncau cicade, în timp ce Pliniu, un erudit roman din secolul I, spune că romanilor le plăcea să mănânce larve de gândac. Chiar și în Biblie există o referire la entomofagie: „Ioan (Botezătorul) purta o haină din păr de cămilă și o centură de piele în jurul taliei; a mâncat lăcuste și miere sălbatică ”(Marcu 1: 6). Cu toate acestea, în afara Europei și a Americii de Nord, entomofagia este o practică larg răspândită și integrată în mai multe culturi. Într-adevăr, în Africa, America de Sud, Asia și Australia, insectele au fost întotdeauna considerate alimente de subzistență pe care oamenii le consumă după gust și alegere (Mignon, 2002). Figura 1.1 ilustrează distribuția numărului de specii comestibile din lume conform estimărilor lui Yde Jongema, cercetător la Universitatea Wageninen din Olanda în 2015. Figura 1.1 Numărul de specii comestibile înregistrate în întreaga lume (preluat din Jongema, 2015 ) 6