Privire de ansamblu asupra mierii

miere

Un ingredient preferat al bunicilor noastre pentru tratarea micilor afecțiuni de zi cu zi, mierea joacă un rol important în alimente, dar și în medicina alternativă. Vine în diferite forme și soiuri pentru diferite beneficii. Bogată în substanțe nutritive, mierea este un bun substitut pentru zahăr în diferite rețete. Cu toate acestea, utilizarea acestuia necesită unele precauții. De unde vine mierea? Ce este înăuntru? Care sunt virtuțile sale pentru sănătate, păr și piele? Cum se consumă? Care sunt avertismentele privind utilizarea acestuia? Concentrați-vă pe proprietățile mierii.

Origini ale mierii

Mierea este un produs care a existat cu mult înainte ca oamenii să construiască stupi. A apărut în același timp cu albinele, adică acum 80 de milioane de ani. A intrat în dieta umană în timpul preistoriei. În acea perioadă mierea era colectată din trunchiurile copacilor sau de sub stânci. Cele mai vechi urme de ceară de albine datează de acum 40.000 de ani și au fost găsite în Africa de Sud. În plus, cele mai vechi picturi care descriu interacțiunea om-albină au fost găsite în Ukhahlamba din KwaZulu-Natal, Africa de Sud.

În Africa de Sud, ca și în Franța, stupii au văzut prima dată lumina zilei în secolul al XIX-lea. Stupii cu rame detașabile pun capăt recoltelor distructive din vremurile preistorice care constau în îndepărtarea roiurilor cu un coș inversat. Astfel, datorită acestor stupi moderni, apicultorii pot retrage o parte din rezervații fără a pune în pericol colonia de albine. În domeniul apiculturii au apărut mai multe tipuri de stupi în funcție de perioade și evoluția civilizațiilor.

Pe lângă utilizările sale în alimente și medicamente, mierea este asociată și cu zeii în mai multe culturi. Dintre sumerieni și babilonieni, mierea era folosită pentru ritualurile religioase. Egiptenii, la rândul lor, l-au folosit pentru îmbălsămarea morților. Pentru evrei, Țara Făgăduinței era o țară în care abundeau laptele și mierea.

Cum reușesc albinele să producă miere ?

Mierea este o substanță dulce făcută de albine, mai precis de Honey Apis, pentru hrană. Este realizat de acesta din urmă din nectarul florilor pe care le colectează și le depozitează în culturile lor. După hrănire, albina readuce nectarul în stupul său. Nectarul, care a devenit un lichid vâscos, este apoi regurgitat prin gura albinei și apoi deshidratat treptat prin ventilație continuă asigurată de aripile lucrătorilor. Această substanță se îngroașă și se transformă în miere după două-trei săptămâni. Astfel, calitatea nectarului este un element important în definirea proprietăților mierii.

Câtă miere pe stup ?

Proprietățile mierii produse depind de mai mulți factori, cum ar fi originea florală, mediul și condițiile climatice. În Franța, un stup de la un apicultor amator produce aproximativ 18 kg de miere. Cel al unui apicultor profesionist produce până la 23 kg.

Cum poate fi mierea organică ?

În principiu, toate mierile sunt naturale, deoarece nu sunt făcute de oameni, ci de insecte. Cu toate acestea, diferite elemente implicate în procesul de producție pot modifica proprietățile mierii (pesticide, tratamente chimice ale stupilor și metoda de extracție). Orice miere a cărei producție este monitorizată de un organism de certificare ecologică este calificată ca miere de calitate sau miere organică. Pentru a beneficia de o etichetă de agricultură ecologică, apicultorul trebuie:

  • Plantați culturi organice pe o rază de 3 km în jurul stupilor săi;
  • Amenajați zonele de hrănire la cel puțin 3 km de sursele de poluare (industrii, drumuri etc.);
  • Folosiți materiale netratate pentru construcția stupilor și ceară organică pentru cuști detașabile;
  • Evitați hrănirea artificială a albinelor și favorizați medicina pe bază de plante și homeopatia;
  • Recoltați mierea rece și fără a utiliza un agent de respingere pentru a reține enzimele și acizii organici din alimente.

Pentru a savura o miere de calitate, este indicat să folosiți un produs care provine din Franța. Într-adevăr, unele țări precum China sunt responsabile pentru exportul de miere de proastă calitate. În plus, mierea din aceste țări ocupă un loc important în producția mondială.

Compoziția și proprietățile mierii de flori

Mierea este compusă în esență din:

  • 80% zahăr, inclusiv glucoză și fructoză;
  • 15 până la 20% apă;
  • 3% proteine;
  • Diverse vitamine, minerale, oligoelemente esențiale și acizi organici.

Compoziția mierii variază în funcție de originea plantei hrănite. Cu cât conținutul de fructoză al mierii este mai mare, cu atât își va păstra textura lichidă. Acesta este cazul mierei de salcâm. Când acest aliment este bogat în glucoză (cum ar fi mierea de rapiță), va tinde să cristalizeze mai repede și să aibă o textură cremoasă. Într-adevăr, rata cristalizării depinde în esență de tipul de zahăr care domină în miere și de conținutul său de apă. În acest context, există trei soiuri de miere:

  • Mierea monoflorală: extrasă dintr-o singură specie de plantă;
  • Mierea polifloră: produsă din nectarul diferitelor plante;
  • Honeydew: obținut din excrețiile insectelor care suge sucul.

Conservarea mierii are, de asemenea, un impact asupra caracteristicilor sale nutriționale. Pentru a păstra nutrienții mierii, aceasta nu trebuie păstrată la frigider. Mierea poate fi depozitată la temperatura camerei într-un recipient etanș într-un loc uscat, ferit de lumină. Într-adevăr, acest aliment poate absorbi aerul înconjurător dacă depășește 55%. Dacă aceste condiții sunt respectate, durata de valabilitate a mierii se poate extinde până la câțiva ani.

Valoarea nutritivă a mierii

Valoarea nutritivă a fiecărei miere depinde de enzimele lăsate în urmă de albinele care o produc. În 100 g de miere, există aproximativ:

  • 76 g carbohidrați;
  • 20 g de apă;
  • 4 g de proteine;
  • 2 g de fibre;
  • 2 mg de vitamina C;
  • 05 mg de vitamina B2;
  • 3 mg de vitamina B6;
  • 5 µg de vitamina B9;
  • 47 mg potasiu;
  • 17 mg de fosfor.

Este mierea bogată în calorii? Câte calorii din miere ?

La prima vedere, mierea pare foarte bogată în calorii, cu 304 kcal la 100 g. Cu toate acestea, este alcătuit din zahăr lent care se absoarbe încet în organism și nu îngrașă. Cu toate acestea, mierea ar trebui consumată ca parte a unei diete sănătoase și echilibrate. În plus, are un indice glicemic scăzut, în ciuda conținutului ridicat de zahăr. Oricum ar fi, mierea are o putere hiperglicemiantă semnificativă. Consumul său trebuie apoi limitat la diabetici.

Când se extrage miere? În ce anotimp ?

Mierea este recoltată de mai multe ori pe an, în funcție de originea sa florală și de perioada de înflorire a acesteia. Cu toate acestea, mierea este puțină iarna, deoarece albinele trăiesc împreună în centrul stupului pentru a supraviețui frigului. Primăvara, stupul își reia treptat activitățile și profită de plantele de miere pentru a-și reînnoi stocul de miere. Prin urmare, această substanță este recoltată de obicei la mijlocul primăverii și vara.

Care sunt beneficiile pentru sănătate ale mierii ?

Cu proprietăți fortifiante, antimicrobiene și imunostimulante, mierea are și puteri antioxidante care acționează asupra radicalilor liberi. În plus, este bogat în acizi organici și vitamine din grupele B și C. Cu toate acestea, efectele benefice variază în funcție de fiecare tip de miere.

Întărește sistemul imunitar

Având proprietăți antibacteriene, mierea previne invaziile bacteriene și proliferarea lor în organism. Prin urmare, este recomandabil ca persoanele care suferă de boli de origine bacteriană sau virală să consume o lingură după fiecare masă sau să o adauge în iaurt, ceai sau pâine.

Ameliorează durerile de gât

Înmuiind corzile vocale, mierea ameliorează inflamația gâtului. Cimbru, eucalipt sau miere de cimbru sălbatic trebuie utilizat în cazuri de bronșită și laringită. Mierea de lavandă, tei sau hrișcă calmează tuse. În caz de gripă, rinită sau astm, este recomandabil să consumați miere din conifere (pini, chiparoși, brazi). Mierea de mărăcini, pe de altă parte, este ideală pentru vindecarea anginei, dacă este folosită ca gargară. Pentru bronșită și tuse uscată, mierea savuroasă sau de salvie are o acțiune expectorantă. Pentru problemele gâtului, mierea de culoare închisă este de preferat.

Descongestionează nasul și căile respiratorii

În cazul nasului blocat, mierea de salcâm sau de rapiță poate fi folosită ca aerosol. Pentru a beneficia de acțiunea decongestionantă a acestui produs, pur și simplu amestecați-l în cantități egale cu ser fiziologic și pulverizați în nări. Această practică este potrivită pentru copiii de la un an.

Tratează conjunctivita

Datorită acțiunilor sale antivirale și antibacteriene, mierea de salcâm poate fi utilizată ca aplicație pentru tratarea conjunctivitei. Picăturile de ochi pe bază de miere sunt, de asemenea, recomandate pentru ameliorarea inflamației, a uscăciunii și a opacității ochilor.

Ajută digestia

Mierea are acțiuni de vindecare pentru tractul digestiv. Este deosebit de eficient în reducerea gastritei și ulcerelor. Având efecte prebiotice, reglează microflora intestinală și optimizează creșterea lactobacteriilor care trăiesc acolo. Pentru o digestie mai bună, este indicat să favorizați mierea de rozmarin, floarea soarelui și păpădie. În plus, mierea de coriandru este eficientă împotriva balonării și gazelor. Acest aliment promovează și producerea sucurilor gastrice.

Anti-cancer

Mierea nu are încă o utilizare specifică în oncologie. Cu toate acestea, poate fi de mare ajutor în timpul tratamentului. Datorită antioxidanților săi, inclusiv fenoli și flavonoizi, mierea previne cancerul de prostată, sâni, ficat și colon. În plus, este eficient în reducerea efectelor secundare ale chimioterapiei și radioterapiei, cum ar fi leziunile cutanate. Mierile cele mai bogate în fenoli sunt mierea de manuka, brad și pin. Consumul acestui produs ajută și la prevenirea cancerului, dar și a bolilor cauzate de stresul oxidativ.

Ameliorează oboseala

În caz de demineralizare, oboseală sau slăbiciune, mierea este soluția potrivită pentru recâștigarea vitalității corpului. În timpul convalescenței, medicii recomandă consumul de miere de castan, erică sau pădure. Pentru sportivi, mierea este o sursă de energie interesantă și favorizează recuperarea musculară.

Previne bolile autoimune

Utilizarea produselor apicole precum polenul, propolisul, lăptișorul de matcă, precum și veninul de albine a devenit obișnuită în tratamentul sclerozei multiple și a sclerozei multiple.

Virtutile cosmetice ale mierii

Mierea este un agent natural de vindecare. În Franța, mierea de cimbru a fost folosită, de exemplu, din 1984 ca pansament pentru escare. Având calități bactericide și antifungice, acest tip de miere optimizează vindecarea rănii. Conținând antioxidanți, mierea previne îmbătrânirea celulelor pielii și previne apariția ridurilor. De asemenea, este eficient împotriva acneei și a punctelor negre.

Pericole și contraindicații ale mierii

În ciuda nenumăratelor sale beneficii, mierea poate provoca multe afecțiuni, inclusiv botulismul infantil. Aceasta este o boală cauzată de ingestia de spori de Clostridium Botulinum, care este o bacterie găsită în miere. Având floră intestinală imatură, copiii sub un an nu pot digera rapid acești spori și, prin urmare, sunt mai predispuși la botulismul infantil. Acest lucru se datorează faptului că germinarea sporilor în intestin are ca rezultat producerea unei neurotoxine. Pe lângă botulismul infantil, mierea este responsabilă și de alergiile la unele persoane. Prin urmare, persoanele sensibile la alergii trebuie să rămână vigilente.

Cum se mănâncă miere? Rețetele noastre de slăbire pe bază de miere

La gătit, mierea este un înlocuitor excelent pentru zahăr în toate rețetele, cu o rată de ¾ cană de miere pentru o cană de zahăr. La produsele de panificație, acest produs oferă netezime și catifelare în briose și fursecuri. Mierea este perfectă și pentru prepararea preparatelor dulci și sărate. Iată câteva sugestii pentru utilizarea mierii în gătit:

  • Pâini, briose, clătite, vafe;
  • Smoothies, shake-uri, iaurt;
  • Salate de fructe sau compoturi;
  • Inghetata;
  • Pansamente;
  • Salate exotice;
  • Legume sotate sau legume la grătar la cuptor;
  • Porumb prăjit.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că gătitul poate modifica nutrienții din miere. Prin urmare, este recomandabil să favorizați preparatele reci pentru a-și păstra virtuțile. Ca parte a unei diete de slăbit, mierea trebuie amestecată cu ingrediente ușoare.