Ucraina și Franța trebuie să se reconecteze cu istoria

De la Sochi, popularitate în Rusia la zenit, Vladimir Poutine nu încetează să navigheze pe valul olimpic al Marii Rusii redescoperit. De la ceremonii de deschidere și închidere fictive până la acte foarte reale în Crimeea, dezvăluie episoadele popularei telenovele Întoarcerea din Rusia. Cat de departe ?

Cea mai gravă serie de la sfârșitul Războiului Rece

Este un câștigător, dar până când? Putem câștiga singuri împotriva altora în această lume multipolară? El nu încetează niciodată să o proclame: această zonă este a noastră! El a semnat acum decretul de recunoaștere a independenței Crimeei. Un pas definitiv făcut. Următorul ar putea fi prea mulți și ar putea conduce pe toată lumea, inclusiv Rusia, la o înfrângere comună. Vladimir Putin nu este infailibil. S-a înșelat în cazul lui Viktor Ianukovici. Mai presus de toate, el nu prevăzuse o soluție alternativă. Nu este în interesul său să se împotmolească într-o narațiune fără întoarcere. Nimeni de fapt !

La fel ca toți actorii din această secvență, cel mai serios din Europa de la sfârșitul Războiului Rece, el trebuie să se gândească să profite de șansa unei ieșiri demne din criză și să economisească daune colaterale interminabile. Feriți-vă de un război de tranșee cu rezultatul ascuns al războiului civil. Ca un conflict israelian-palestinian între Europa și Rusia. Ucraina este o țară violentă.

O cursă de viteză pentru a controla zona

Mult așteptat, implicat? SUA cu greu par să întărească conceptul de „conducere din spate”, o conducere în retragere născută cu ocazia intervenției în Libia și care a devenit de atunci doctrina diplomatică și militară a „Superputerii invizibile” dragă lui Barack Obama. S-ar putea crede chiar că istoria SUA este scrisă acum în altă parte. Problema energiei contrazice o analiză prea rapidă și oferă o sursă reală de lumină. Rezervele enorme de gaze de șist oferă SUA și, încă de acum, o altă paradigmă de influență și afaceri în Europa și în special în zona pe care Vladimir Poutine o revendică între Uniunea Europeană și Asia.

Autoritățile americane au deschis foarte recent porțile pentru export. Aceasta privește țările din Europa și Asia. Chiar dacă Statele Unite nu au încă infrastructura pentru exportul masiv de gaz, se deschid noi orizonturi pentru producție care ar putea fi vândută, în câțiva ani, în special în țările ultra-dependente de astăzi. Vladimir Putin știe asta. Prin urmare, există o cursă de viteză pentru a stabili influența și controlul zonei.

Obama nu va depăși incantațiile, Germania ca „front office”

Opinia sa publică nu vrea conflict. Barack Obama cu greu va putea depăși incantațiile, manevrele navale în Marea Neagră, sancțiunile împotriva portofelelor oligarhilor din cercul interior al lui Putin. Confruntați cu acțiunile lui Vladimir, ședințele de presă fără întrebări nu sunt foarte puternice. Și nimeni din Washington nu crede cu adevărat că noua guvernare ucraineană garantează legitimitatea, darămite stabilitatea. Trebuie amintit din nou și din nou, factorii economici și sociali explică noua revoltă ucraineană! Corupții, minciuni, prevaricații ... Rezultatele primei revoluții, cunoscute sub numele de „portocaliu”, din 2004, au fost reduse, lăsând o situație economică și politică complet neînsuflețită doar controlată de oligarhii prădători ai economiei țării.

Prin urmare, din partea europeană găsim un fel de „front office” al coaliției. Germania conduce „conversația” cu Rusia. Alegerea SUA? Cu toate acestea, Germania nu este Uniunea Europeană.

Germania dependentă de gazul rusesc, o limită a suveranității europene

La 12 martie, premierul polonez Donald Tusk, în ciuda faptului că a fost destul de bine în fața instanțelor din Berlin, a spus deja cu voce tare ceea ce mulți șoptesc: „Dependența Germaniei de gazul rusesc poate limita cu adevărat suveranitatea Statelor Unite. Europa”. Este Germania singura în cauză? Principalul partener comercial european al Moscovei, importă o treime din petrol și gaze din Rusia. Ca simbol al intereselor intersectate ale celor două țări, în special în sectorul energetic Gerhard Schröder, fost cancelar social-democrat, este șeful Nord Stream, una dintre principalele filiale ale Gazprom. Marea majoritate a șefilor germani nu doresc sancțiuni împotriva partenerului rus. Unii chiar fac campanie pentru o zonă de liber schimb de la Lisabona la Vladivostok !

Diplomație economică bilaterală izolată

Unde sunt ceilalți europeni? Într-o casă europeană cu geometrii din ce în ce mai complexe ale alianțelor. Nu suntem „europeni” în lumea reală. Mă gândesc la strategia noastră energetică, la diplomația noastră economică bilaterală separată, izolată, care conferă puterea diplomației Gazprom. Prea multe blocuri separate, apărări de interese speciale. De la anunțul sancțiunilor de aseară, Londra este deja suspectată de dublă discuție !

Uniunea Europeană a făcut greșeala de a-și dezvolta parteneriatul estic fără a se angaja într-un dialog real cu Rusia. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de la sfârșitul Războiului Rece. Ar putea exploda, cuvântul este adevărat, bazele geostrategice pe care se bazează securitatea noastră din 1991. Cum ne putem gândi serios să „pedepsim” pe Vladimir Poutine, când este dificil să o facem în mod concret doar cu Bashar el Assad? ?

Iar Ucraina nu este Libia! Nimeni din Europa nu putea intra în Ucraina cu forța. Nimeni în afară de Rusia! Și feriți-vă de mișcările destabilizatoare ale altor actori care au și interese în zonă, teritoriile șiite, Turcia ... Henri Kissinger, Zbignew Brzezinski sau Hubert Védrine, toți pledează pentru reluarea dialogului și pentru o formă de „finlandizare” negociată din Ucraina. Acest lucru implică deschiderea unor negocieri reale de fond cu Moscova asupra viitorului continentului european în ansamblu. Pentru asta trebuie să ne întâlnim și să vorbim între noi !

Ce inițiativă franceză?

Și aici așteptăm în cele din urmă o inițiativă franceză adevărată. François Hollande ar fi trebuit să fie în fața Angelei Merkel care, ironie supremă, l-a chemat pe Vladimir Poutin de la Paris! Franța trebuie să devină o putere laterală, conducând Uniunea Europeană către o diplomație reînnoită, independentă și holistică. Având în vedere relația sa istorică cu Rusia, ar trebui să inițiem matricea europeană și implementarea acesteia. Nu o urmați !

O diplomație a rațiunii și nu a emoției. O diplomație care caută Concordia într-o zonă istorică complexă a unei lumi multipolare și mai nesigure și, de asemenea, cu un echilibru fragil. Despre care vorbim este pacea în Europa și influența noastră în această Europă și în Lumea de mâine. Există chiar mai mult decât în Libia, Siria, Mali sau Republica Centrafricană. Suntem în continuare capabili să ne apărăm interesele? Avem voință? Este timpul să auzim vocea puternică și așteptată a Franței în această criză, înainte ca aceasta să fie atrasă definitiv într-o politică periculoasă care nu îi aparține. Să arătăm drumul către Concorde !

* Profesor asociat la Universitatea Paris 1 la Sorbonne, președinte al j c g a

Membru al SEAP, Societatea Profesioniștilor în Afaceri Europene

Urmărește La Tribune
Distribuiți informații economice, primiți buletinele noastre informative