Vegetarianism și boli cardiovasculare

vegetarianism
Dr. Martin Juneau, MD, cardiolog FRCP și director de prevenire, Institutul de inimă din Montreal. Profesor clinic titular, Facultatea de Medicină, Universitatea din Montreal./Cardiolog și director de prevenire, Montreal Heart Institute. Profesor clinic, Facultatea de Medicină, Universitatea din Montreal. 30 decembrie 2016

Tabelul 1. Diferitele forme de vegetarianism. Adaptare din Le et Sabaté (2014).

În ultimii ani, vegetarianismul în sens larg a devenit din ce în ce mai popular în țările occidentale; în Canada, de exemplu, se estimează că în 2007 aproximativ 4% din populație a aderat la una sau alta dintre aceste practici vegetariene, ceea ce reprezintă aproape un milion de oameni, iar sondajele recente indică faptul că această tendință este în creștere, în special în rândul tinerilor. Printre motivațiile invocate pentru a justifica aderarea la vegetarianism, cele mai frecvente sunt aspectele etice legate de creșterea și sacrificarea animalelor, problemele de mediu (poluarea asociată cu producția de produse de origine animală), precum și beneficiile mai bine și mai bine documentate ale unei dieta bazată pe plante pe sănătatea umană în general.

Studiile efectuate până în prezent sugerează că principalul impact pozitiv al unei diete vegetariene este asupra sănătății cardiovasculare. Mai multe studii observaționale au arătat într-adevăr că vegetarianismul este asociat cu o reducere a mai multor factori de risc pentru aceste boli, în special hipertensiune arterială, colesterol total și colesterol LDL, niveluri de trigliceride, zahăr din sânge în repaus, precum și că riscul de diabet. O dietă vegetariană este, de asemenea, asociată cu un indice de masă corporală mai scăzut (IMC) și un risc redus de sindrom metabolic, alți doi factori de risc importanți.

Tabelul 2. Compararea reducerii riscului de boli cardiovasculare obținute prin diete ovo-lacto-vegetariene și vegane. Adaptare din Le et Sabaté (2014).

Decizia de a adopta o dietă vegetariană sau vegană trebuie luată în serios: doar pentru că elimini carnea nu înseamnă neapărat că mănânci bine. Un vegan care mănâncă în principal alimente cu amidon (cartofi prăjiți, paste, produse de patiserie) sau produse industriale care imită produsele din carne (cârnați tofu etc.) nu va obține, evident, o dietă optimă. Vegetarianismul nu trebuie privit doar ca o dietă de „excludere” a produselor de origine animală, ci și, și poate mai presus de toate, ca o dietă de „incluziune” a produselor vegetale. Conținutul excepțional al plantelor în fibre, minerale, polifenoli și alte substanțe fitochimice este principalul responsabil pentru efectele pozitive ale vegetarianismului asupra sănătății cardiovasculare și, prin urmare, este esențial să se adopte o dietă bogată în fructe, legume, cereale. Întregi, leguminoase și nuci pentru a vă bucura de aceste beneficii.