Belarus: Unda verde a UE pentru a sancționa regimul Lukașenko

Acordul la care au ajuns șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, vizează aproximativ patruzeci de oficiali, acuzați de represiune împotriva opoziției sau de falsificare a rezultatului alegerilor prezidențiale.

lumina

De Le Figaro cu AFP

Publicat la 02/10/2020 la 01:05, actualizat la 02/10/2020 la 08:24

Liderii Uniunii Europene au dat undă verde vineri pentru a sancționa Belarusul, după ce au convenit asupra unui mesaj ferm însoțit de amenințări cu sancțiuni asupra Turciei, după negocieri dure, potrivit diplomaților. Șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene, întruniți la un summit la Bruxelles, au ajuns la un acord, după lungi ore de discuții pentru a convinge Atena și Nicosia, potrivit acelorași surse.

Aceste sancțiuni privesc aproximativ patruzeci de oficiali bielorusi, acuzați de represiune împotriva opoziției sau de falsificare a rezultatului alegerilor prezidențiale. Vineri va fi lansată o „procedură scrisă” pentru a permite intrarea în vigoare a acestor sancțiuni care îngheță activele persoanelor în cauză în UE și cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul Uniunii. Cu toate acestea, președintele bielorus Alexandru Lukașenko nu se află pe această listă, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

"Dacă UE ni se va alătura (.) Acest lucru ar putea ajuta foarte mult", a declarat joi opozantului bielorus Svetlana Tikhanovskaïa la radio RTL. Aceste măsuri erau gata de câteva săptămâni, dar trebuiau aprobate în unanimitate de către statele membre. Cu toate acestea, Cipru a refuzat să-și dea aprobarea dacă UE nu a trimis mai întâi un mesaj puternic Turciei pentru a opri operațiunile sale de forare ilegale în apele sale. Conflictul din estul Mediteranei, unde Turcia, Grecia și Cipru luptă pentru depozitele de hidrocarburi, a fost, prin urmare, în centrul discuțiilor de la summit-ul de joi.

Primele proiecte ale unui compromis asupra unui mesaj de fermitate împotriva Ankarei, însoțite de o amenințare cu sancțiuni dacă nu încetează forajul ilegal în apele teritoriale ale Ciprului, nu au fost considerate suficient de dure de Nicosia și Atena, potrivit unor surse apropiate discuții. Cipru a cerut ca opțiunea sancțiunilor să fie inclusă în alb și negru în concluziile reuniunii privind relațiile dintre UE și Turcia.

La rândul său, Grecia a dorit ca europenii să folosească „morcovul și bățul”: deschiderea ofertelor cu privire la Ankara, în special cu privire la uniunea vamală, dar însoțită de amenințări cu represalii dacă Turcia își continuă acțiunile deja condamnate de UE, conform către o sursă diplomatică greacă. „A sosit timpul ca Europa să discute cu curaj și sinceritate despre tipul de relații pe care dorește cu adevărat să le aibă cu Turcia”, insistase înaintea summitului premierul grec Kyriakos Mitsotakis, pentru care „provocările Turciei nu mai pot fi tolerat ".

Calea a fost îngustă pentru cei douăzeci și șapte care nu vor să pună în pericol dialogul pe care Atena și Ankara au promis să îl reia în urma medierii germane. „Solidaritatea cu Grecia și Cipru (.) Nu este negociabilă”, avertizase președintele francez Emmanuel Macron la sosirea sa la Bruxelles. „Când un stat membru al UE este atacat, amenințat, când apele sale teritoriale nu sunt respectate, este de datoria europenilor să se solidarizeze”, a adăugat el. Mai nuanțată, cancelarul german Angela Merkel a susținut că „Uniunea Europeană are mult interes în dezvoltarea unei relații cu adevărat constructive cu Turcia, în ciuda tuturor dificultăților”.

Semn al dorinței de calmare, a fost găsit joi un acord în NATO între Grecia și Turcia privind un mecanism de evitare a conflictelor. Însă președintele Recep Tayyip Erdogan, care s-a declarat hotărât „să mențină deschise căile dialogului”, a deplâns joi că europenii au fost „luați ostatici” de greci și ciprioți.

Potrivit proiectului lor de concluzii, obținut de AFP, liderii ar trebui, de asemenea, să condamne „violența inacceptabilă”, precum și „intimidarea, arestările și detențiile arbitrare” ale opozanților de către regimul lui Alexandru Lukașenko. Aceștia ar trebui, de asemenea, să solicite respingerea tuturor „interferențelor exterioare”, o referință care vizează implicit Moscova.

Un alt subiect de îngrijorare pentru europeni este situația din Nagorno Karabakh, scena luptelor dintre armeni și azerbaidieni, în ciuda solicitărilor de încetare a focului. O internaționalizare a conflictului riscă să destabilizeze o regiune în care concurează puteri precum Rusia și Turcia. Emmanuel Macron a susținut că are informații cu privire la prezența „luptătorilor sirieni din grupurile jihadiste”, „un fapt foarte grav care schimbă situația” pe acest teritoriu, care este în mare parte populat de armeni, care s-a separat de Azerbaidjan până la sfârșitul URSS.