Departamentul Côtes d Armour. Municipiul PAIMPOL

Claude BELLEC TRÉGUEUX, 13 ianuarie 2017 Comisar-investigator 48 rue du Gué Morin 22950 TRÉGUEUX Departamentul Côtes d Armour Revizuirea planului de prevenire a riscului de inundații și de submersie marină (PPRi-sm) Municipalitatea PAIMPOL Ordinul prefectural din 27 septembrie 2016 Public anchetă din 15 noiembrie 2016 până în 16 decembrie 2016 1

B AVIZ MOTIVAT AL COMISARULUI-ANCHETĂ B 1 Memento al elementelor principale ale fișierului pagina 54 B1-1/Proiectul B1-1-1/Scopul său B1-1-2/Dispozițiile și cerințele sale B1-2/Organizarea și progresul sondajului B1-3/Diferitele avize B1-4/Participarea publicului B1-5/Raportul de sinteză Memorandumul ca răspuns B 2 - AVIZ MOTIVAT PRIVIND OBSERVAȚIILE PUBLICULUI pagina 63 B 3 AVIZ MOTIVAT AL COMISARULUI PROIECT pagina 75 B3-1/Progresul anchetei B3-2/Dosarul B3-3/Consultarea publicului și consultări obligatorii B3-4/Proiectul B 4 - CONCLUZIILE COMISARULUI-ANCHETARE pagina 85 Anexe: - 1) Decret prefectoral din 1 iulie 2014 - 2) Decret prefectoral din 27 septembrie 2016 - 3) Aviz al Autorității de mediu din 20 mai 2014 - 4) Deliberarea Consiliului municipal al PAIMPOL din 29.09.2016 - 5) Certificat de postare datat 20 decembrie 2016 - 6) Raport sumar al observațiilor, din 19 decembrie 2016 - 7) Memorandum ca răspuns al D.D.T.M. începând cu 3 ianuarie 2017 3

Claude BELLEC TRÉGUEUX, 13 ianuarie 2017 Comisar-investigator 48 rue du Gué Morin 22950 TRÉGUEUX Departamentul Côtes d Armour Revizuirea Planului de prevenire a riscului de inundații și de submersie marină (PPRi-sm) Municipalitatea PAIMPOL Ordinul prefectural din 27 septembrie 2016 Anchetă publică din 15 noiembrie 2016 până în 16 decembrie 2016 ------ UN RAPORT AL COMISARULUI-ANCHETARE 4

ALEA + PROVOCARE = RISC A3-2/Prezentarea sferei PPRi-sm a PAIMPOL și a fenomenelor luate în considerare 9

PPRi al PAIMPOL, întocmit în anii 2000 și aprobat printr-un decret prefectural din 19 octombrie 2011, care face obiectul acestui proiect de revizuire, se referă doar la teritoriul municipal al acestei localități. PAIMPOL este un oraș portuar din nordul Bretaniei, cu 7.298 de locuitori (2013), cu o suprafață de 23,61 km² (adică o densitate de 309 locuitori/km²). Este situat la marginea Canalului, la capătul vestic al golfului Saint-Brieuc, la capătul unui golf care își poartă numele. Harta situației (Documentul D.D.T.M. 22 Secretariatul General/stâlpul risc-siguranță/unitatea de risc și neplăceri din 15.01.2016 care apare la pagina 5 din Nota de prezentare). Perimetrul de studiu prescris pentru PPRi în vigoare în prezent a fost delimitat de zonele de inundații identificate în atlasul zonelor de inundație (AZI) din Côtes d Armor pe bazinul hidrografic Quinic (Quinic și afluenții săi Biliou și Kergoat; Runiou a numit și Rignon -; Traou) traversând teritoriul Paimpolais. 10

25 km² - traseu hidraulic: 8,8 km. Le Quinic Le Quinic își ia sursa la o altitudine de aproximativ 90 de metri, la marginea comunelor yvias și Kerfot situate la sud de PAIMPOL. Acesta drenează o zonă de bazin de 17,4 km² (sursă: raport Atlas de la Arguenon la Trieux). Orientat spre est/vest, apoi spre sud/nord, i se alătură un alt pârâu care coboară din Plourivo: Canonul. Quinicul curge în amonte de la RD786 în iazul Mahalez, un bazin de barieră împotriva inundațiilor. Un baraj a fost construit acolo la mijlocul anilor 1980 pentru a opri inundațiile și a evita conjuncția dintre inundații 12

du Quinic și o mare plină de ape grăbite. Este clasificat în categoria C în conformitate cu reglementările privind structurile hidraulice prin decretul prefectural din 27 iulie 2010. Nu face obiectul realizării unui studiu de pericol, referitor în special la propagarea indusă de eliberarea accidentală de apă. apă. Acest pericol nu este luat în considerare în acest PPR (pagina 15 din Raportul Cerema Etapele 1-3). Buna gestionare a barajului, garantată în mod normal de instalare și de urmărirea instrucțiunilor scrise, reduce probabilitatea conjuncției dintre un potop de Quinic și o mare plină de ape de izvor. Când intră în PAIMPOL la sud de centrul orașului, Quinic este canalizat pentru aproximativ 1.000 m. Quinicul nu este măsurat, nu există o stație de măsurare a debitului. Cuantilele de inundații sunt evaluate folosind datele privind precipitațiile. Harta care apare la pagina 4 a documentului Cerema intitulat „Raport de fază 1 la 3” (și pagina 6 din nota de prezentare PPRi în prezent în vigoare aprobată printr-un decret prefectural din 19 octombrie 2011). Linia roșie: granițele municipale în albastru: diferitele râuri care traversează Paimpol 13

Coincidența Centennial Quinic/Biliou și evenimentul maritim centenar Concordanța extremă dintre fluxurile centenare ale Quinic și Biliou și evenimentul maritim centenar evidențiază zona sub dublă influență (de la punctul 1300 m la 1900 m pe axa x). Aceasta este zona de la meandru la stânga Quinic în amonte de serele Brigand până la Biroul de turism. Această zonă este, așa cum este determinată de analiza istorică, supusă inundațiilor indiferent de fenomenul de la origine (maritim, fluvial sau ambele). În cazul concomitenței dintre fluxurile de zece ani și evenimentul maritim centenar (cuplul care are o perioadă de întoarcere probabil mai mare de 100 de ani), linia de apă este spațial întotdeauna sub linia de apă a scenariului fluvial sau a scenariului maritim. Tabelul următor prezintă rezultatele obținute din modelare pentru cele două scenarii utilizate pentru dezvoltarea cartografierii pericolelor. Evaluările liniilor de apă modelate sunt date la nivelul profilurilor: Aceste studii au permis Cerema să întocmească harta pericolelor (actuale), precum și cea a pericolelor până la 2100, care ia în considerare încălzirea globală. 22

Cartușul Hărții Hazardului întocmit de Cerema care era disponibil publicului în dosarul albastru din carton „Cartografii” al dosarului de anchetă publică. A4-1-3/Probleme și vulnerabilitate Una dintre preocupările esențiale în elaborarea planurilor de prevenire a riscurilor naturale este evaluarea problemelor, adică modurile de ocupare și utilizare a teritoriului din zona supusă pericolului definit anterior. . - Diferitele tipuri de utilizare a terenului: zone naturale (pajiști, păduri, mlaștini, zone umede) zone agricole (culturi și animale) zone industriale, meșteșugărești și portuare zona de ambalare a legumelor zone urbanizate (centru urban și zone de habitat mai difuze) zone de recreere ( teren de sport, zonă camper, camping) zone de proiect de dezvoltare corespunzătoare zonelor destinate să primească o extindere urbană în ceea ce privește habitatul sau activitățile - clădiri: clădiri colective (școli, primărie, asociații) - activități: activități și industrii legate de mare activități agricole 23

Nivelul de risc Numărul de clădiri care reprezintă comerțul sau industria * Distribuția în% Slab 53 13,5 Mediu 81 20,5 Puternic 200 51 Foarte puternic 60 15 * o clădire care traversează două zone poate fi numărată de două ori (supraestimare de 20 până la 30%) Infrastructuri și rețele Noi observați în influența zonei de inundație, aproape 7,5 kilometri de străzi inundabile, inclusiv câteva axe majore (drum departamental): avenue du Général de Gaulle, avenue Châteaubriand, rue de la Marne, precum și stația Paimpol (700 de metri de cale ferată piese). Toate problemele identificate au fost mapate și menționate pe harta problemelor. Cartușul Hărții numerelor întocmite de Cerema care era disponibil publicului în dosarul albastru din carton „Cartografii” al dosarului de anchetă publică. 26

Trebuie remarcat faptul că o hartă a „clădirilor de lucru” a fost întocmită și de Cerema și plasată în dosarul albastru din carton intitulat „Cartografii” care făcea parte din dosarul prezentat publicului. A4-1-4/Cartografierea riscurilor Sectorializarea și calificarea problemelor pe zone În funcție de metoda de utilizare a terenului care prezintă probleme omogene în natură și importanță, pentru a califica problema, zona de inundații a fost împărțită în 29 de zone omogene pentru pe care au fost evaluate populațiile și întreprinderile expuse la pericole. Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Populație (număr de persoane 0 0 până la 50 50 până la 150 150 până la 300> 300 Număr de magazine 0 0 până la 10 10 până la 20 20 până la 50> 50 În funcție de cea mai mare clasă de populație sau comerț, miza este calificată pentru fiecare zonă după cum urmează: Cea mai puternică clasă din zonă 0 - 1 2 3 4 Calificarea mizei miză mică miză mare miză mare miză foarte mare Identificarea diferitelor niveluri de vulnerabilitate a fost înregistrată pe harta vulnerabilității Tabelul de mai jos prezintă vulnerabilitatea identificată: 27

Tabel care caracterizează sectoarele de vulnerabilitate în funcție de zona A4-1-4/Cartografierea riscurilor Caracterizarea riscurilor: traversarea pericolelor/problemelor Calificarea problemelor este utilizată pentru a trece cu harta pericolelor pentru cartografierea riscurilor. 28

Evaluarea riscului se realizează conform următoarei metodologii: Urbanizare Urbanizare puternică până la foarte puternică Arie naturală slabă, Riscul constituie baza planului de zonare de reglementare și servește la specificarea conținutului regulamentului și formulează o serie de recomandări privind prevenirea, măsuri de protecție și salvgardare. Harta riscurilor face referire la nivelurile de risc din zona de inundații, precum și la proiectele de dezvoltare și echipamentele și unitățile sensibile. Cartușul hărții riscurilor întocmit de Cerema care era disponibil publicului în dosarul albastru din carton „Cartografii” al dosarului de anchetă publică. 29

A4-2-2/Diferitele zone ale zonării de reglementare Zonele de risc sunt definite prin traversarea pericolelor și provocărilor. Următoarea grilă prezintă logica care a condus la zonarea de reglementare: zona de interdicție roșie (R), cu un subsector intitulat „zona de promenadă Charles Pacé” corespunde sectoarelor urbanizate supuse unui pericol foarte puternic; zone albastre pentru autorizare sub rezerva condițiilor: - (B1) sector urbanizat supus unui risc mediu spre scăzut (0,50 m 1,00m), - (B2) sector urbanizat supus unui risc ridicat (1,00 m 2,00 m); precauția zonei roșu închis (RP) din spatele digurilor; corespunde sectoarelor urbanizate supuse benzii zonei roșii raster corespunde zonelor naturale de expansiune a inundațiilor sau riscurilor de scufundare marină indiferent de nivelul de pericol. Zonele care nu sunt supuse pericolelor nu sunt reglementate de PPRi-sm. Sectorul fluvial Sectorul fluvio-marin (caracterizarea submersiei marine timp de 100 de ani) rețea identică sector fluvial + rețea cu pericole de referință: 31

Fie: documentul „Cartografiere de reglementare” specifică delimitarea zonelor de reglementare stabilite pe perimetrul prescris. Reglementările definesc pentru fiecare dintre aceste zone interdicțiile și autorizațiile cu condițiile și prescripțiile asociate: construcția, dezvoltarea șantierelor de camping și rulote, schimbarea utilizării, lucrări, instalații, instalații, lucrări, terasament, reconstrucție, restructurare, reabilitare, prin urmare include: o prevederile aplicabile noilor proiecte, inclusiv proiectele de reconstrucție a unei clădiri avariate, extinderea, schimbarea destinației sau înălțarea pentru fiecare dintre zonele de reglementare; 32