deficit nutritiv

Acest articol este preluat din cartea „Larousse Médical”.

Absența sau insuficiența anumitor elemente esențiale pentru echilibrul și dezvoltarea fizică a unui subiect.

Un deficit alimentar poate fi global sau selectiv și se referă la nutrienți care acționează în doze foarte mici, cum ar fi minerale, oligoelemente, aminoacizi sau vitamine. Poate fi legată de lipsa de aport sau de incapacitatea organismului de a le folosi în mod corespunzător. Pe lângă malnutriție, aportul insuficient de nutrienți se poate datora unei diete dezechilibrate: veganii, a căror dietă este mai strictă decât cea a vegetarienilor, suferă de obicei de o lipsă de aminoacizi esențiali, fier, calciu și vitamina B12. Tulburările de comportament alimentar, datorate anorexiei sau abuzului de diete de slăbit, cauzează deficiențe ale căror consecințe pot fi grave dacă nu sunt remediate. Tulburările organice care sunt însoțite de anorexie (cancer, hepatită, tuberculoză) duc, de asemenea, la deficiențe în grade diferite.

Efectele unei deficiențe nutriționale sunt cu atât mai dezastruoase cu cât apare mai devreme. La embrion, făt sau sugar, aceasta împiedică diviziunea celulară. Un copil care a suferit de deficiență nutrițională înainte de naștere și în timpul primului său an riscă să dezvolte eșecuri ale sistemului nervos central, iar daunele sunt apoi ireversibile. Pe de altă parte, o deficiență nutrițională care afectează un copil de peste un an are doar efecte temporare, cu condiția ca o dietă corectă să fie restabilită ulterior.

Printre principalele deficiențe dietetice se numără deficiența de vitamina A, care cauzează probleme oculare grave; deficit de iod, care duce la o funcționare deficitară a tiroidei (gușă, hipotiroidism); deficit de acizi grași, care împiedică creșterea normală a copiilor etc. Deficitul de acid folic și fier duce la tulburări hematologice, neurologice și psihiatrice.

Suplimentarea cu vitamine sau orice altă formă de supliment alimentar trebuie discutată cu medicul.