Kerry și Lavrov se află în mijlocul escaladării verbale asupra Ucrainei

escaladării

Foto Evan Vucci, AFP

John Kerry și Sergey Lavrov

Jo Biddle și Anna MALPAS
FRANȚA AGENȚIA MEDIA

  • & sdk = joey & u = https% 3A% 2F% 2Fwww.lapresse.ca% 2Finternational% 2Fdossiers% 2Fukraine% 2F201412% 2F14% 2F01-4828184-kerry-et-lavrov-meet-en-plein-escalade-verbal-sur - lukraine.php & display = popup & ref = plugin & src = share_button "data-network =" facebook "title =" Share on Facebook ">
  • ✓ Link copiat

Ministrul american de externe John Kerry și omologul său rus Sergei Lavrov s-au întâlnit duminică la Roma timp de trei ore pentru prima dată de când Congresul a adoptat o lege care permite livrarea armelor letale la Kiev.

Rusia a amenințat sâmbătă că va lua măsuri de represalii împotriva Statelor Unite dacă acest text, intitulat „Act de sprijin pentru libertatea Ucrainei” și votat în unanimitate de parlamentarii americani, va fi aplicat. De asemenea, deschide calea pentru sancțiuni suplimentare împotriva SUA împotriva Rusiei.

"Nu există nicio îndoială că nu am putea lăsa acest lucru fără răspuns", a avertizat viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov.

Președintele SUA are acum posibilitatea de a alege între adoptarea legii sau vetoarea acesteia. Casa Albă nu și-a dezvăluit intențiile, deși Barack Obama a numit recent impunerea unor sancțiuni suplimentare ale SUA drept „contraproductivă” fără coordonare cu Uniunea Europeană.

Livrarea armelor de către Statele Unite către Ucraina este, de asemenea, responsabilitatea președintelui Obama, care rămâne acolo în această etapă opus.

Pe lângă Ucraina, MM. Kerry și Lavrov au vorbit și despre situația din Siria și, în special, din Orientul Mijlociu, potrivit unui înalt oficial al Departamentului de Stat, „subiectul principal al acestei 17 întâlniri a anului între cei doi bărbați”, potrivit Moscovei.

"Avem de discutat un număr mare de probleme critice", a spus Kerry pur și simplu înainte de începerea discuțiilor la reședința ambasadorului SUA la Roma.

Omologul său rus a vorbit despre Orientul Mijlociu și despre necesitatea de a preveni „situația să se deterioreze și mai mult”, asigurându-se căutarea „ce se poate face împreună pentru a o evita”.

Potrivit oficialului Departamentului de Stat, cei doi bărbați „au fost de acord să continue să lucreze îndeaproape pe această temă (din Orientul Mijlociu) și au subliniat necesitatea ca toate părțile să ia măsuri pentru a reduce tensiunea”.

Totuși, palestinienii au anunțat că vor să prezinte miercuri un proiect de rezoluție prin care solicită încetarea ocupației israeliene în termen de doi ani.

Washingtonul se opune oricărei măsuri unilaterale a palestinienilor menită să asigure recunoașterea unui stat de către Organizația Națiunilor Unite, considerând că acesta este rezultatul negocierilor de pace.

În ceea ce privește Ucraina, domnul Kerry a reafirmat importanța „implementării depline a acordurilor de la Minsk și realizarea descalificării pe teren”, potrivit acestei surse.

Washingtonul dorește să conducă la punerea în aplicare a acestui acord privind încetarea focului, semnat în septembrie anul trecut, și „considerat în general drept cel mai bun mod de a realiza această descalare”, potrivit aceleiași surse.

Amenințarea cu alte sancțiuni americane vine întrucât economia rusă este deja afectată de sancțiunile occidentale anterioare și de scăderea prețului petrolului.

La Kiev, parlamentarii au numit votul Congresului drept „istoric”, deoarece Ucraina a căutat cu disperare de luni de zile să-și convingă aliații să-i vândă arme pentru soldații săi în mare măsură sub-echipați în fața rebelilor pro-ruși susținuți militar, conform Kievului Vest, de Rusia.

În opt luni, conflictul ucrainean a ucis 4.634, conform ONU, cu peste 300 de morți în trei săptămâni.

14 atacuri în 24 de ore

Pe teren, unde s-a anunțat marți un armistițiu în estul separatist pro-rus, luptele au scăzut semnificativ fără a înceta totuși.

Duminică, armata ucraineană a raportat 14 atacuri asupra pozițiilor sale în ultimele 24 de ore, inclusiv foc de mortar și lansator de rachete.

În pragul falimentului, Ucraina a implementat un program de reforme radicale, salutat sâmbătă de numărul doi al Fondului Monetar Internațional (FMI), David Lipton, care s-a declarat „impresionat” la finalul unei vizite la Kiev sâmbătă.

FMI, care în primăvară a acordat Kievului 17 miliarde de dolari în asistență financiară ca parte a unui ajutor de 27 de miliarde de dolari sponsorizat de Vest, a avertizat în noiembrie că țara va avea nevoie de 19 miliarde de dolari în plus.

Eliberarea de noi fonduri ar fi crucială pentru autoritățile ucrainene, care trebuie, în special, să își ramburseze datoria de gaze cu Rusia și să găsească o soluție la lipsa de cărbune care amenință țara pe măsură ce se apropie iarna.