La Moscova, 100.000 de camere monitorizează persoanele închise și toate celelalte

O cameră de supraveghere într-un pasaj subteran, 27 ianuarie 2020 la Moscova

Recunoașterea facială pentru a intra în metroul din Moscova, 27 ianuarie 2020

Un angajat al companiei rusești NtechLab demonstrează recunoașterea facială pe 5 februarie 2020 la Moscova

Darya Kozlova, o activistă a făcut o grimasă pentru a protesta recunoașterea facială la Moscova, 16 februarie 2020

La Moscova, recunoașterea facială a devenit un instrument cheie în strategia anti-coronavirus, un test de mărime naturală pentru această tehnologie controversată, detractorii săi denunțând de mult riscul utilizării în scopuri politice.

Din februarie, mii de moscoviți, în special cei care se întorc din țările afectate de Covid-19, au fost plasați într-un regim strict de 14 zile pentru a preveni răspândirea bolii.

Toate sunt catalogate cu adresele lor, o copie a pașapoartelor și numerele lor de telefon într-o bază de date a acestei megalopole cu 16 milioane de locuitori și vizitatori zilnici.

Și toată lumea este informată că încălcarea regimului de izolare este pedepsită cu amenzi sau chiar cu închisoare și deportare pentru cetățeni străini.

„Respectarea acestui regim este monitorizată constant, în special prin intermediul sistemului de recunoaștere facială”, a avertizat primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, pe blogul său.

Puterea sistemului se bazează pe o plasă foarte strânsă. Nu o bandă de metrou, nici o stradă astăzi scapă de cele 170.000 de camere desfășurate încetul cu încetul timp de un deceniu în numele ordinii publice.

Aproximativ 100.000 dintre ele sunt legate de inteligența artificială capabilă să identifice persoanele filmate, iar restul de 70.000 urmează să fie urmate în scurt timp.

Poliția din Moscova spune că a identificat aproape 200 de persoane care și-au încălcat carantina din februarie, grație acestei supravegheri.

Rusia a lansat, de asemenea, alte tehnologii în serviciul luptei împotriva coronavirusului, variind de la telemedicină la monitorizarea rafturilor supermarketurilor și a rețelelor sociale pentru a contracara zvonurile și „informațiile false”.

Președintele Vladimir Putin însuși a vizitat marți noul centru de vigilență în fața epidemiei de coronavirus din Rusia.

- Două chineze și cei 600 de vecini ai lor -

Potrivit domnului Sobianine, acest pol are datele de contact și locurile de muncă a 95% dintre persoanele care au călătorit în țările cele mai afectate de pandemie. "Am identificat unde sunt", a spus el.

În februarie, primarul a lăudat formidabila eficacitate a acestui control, luând exemplul unei chineze care i-a părăsit în mod nejustificat carantina, o prietenă care a vizitat-o și șoferul de taxi al acestuia din urmă. Autoritățile au colectat datele personale ale celor 600 de vecini ai celor două tinere.

Potrivit edilului, camerele sunt folosite și pentru a monitoriza aprovizionarea cu tarabe la supermarketuri, pentru a evita penuria, deoarece mulți moscoviți, îngrijorați de epidemie, s-au grăbit săptămâna aceasta să se aprovizioneze.

Această supraveghere video întărită de recunoașterea facială a fost testată pentru prima dată în vara anului 2018 în timpul Cupei Mondiale de Fotbal, înainte de a fi generalizată în ianuarie 2020. Chiar înainte de epidemie.

„Probabilitatea unei erori în algoritmul nostru în recunoașterea fețelor este de 1 din 15 milioane”, a explicat AFP la începutul anului Alexander Minin, directorul general al companiei rusești NtechLab, care a câștigat apelul ofertei de la Primăria Moscovei.

Dispozitivul său, care este, de asemenea, exportat în China, cea mai mare piață din lume și în America Latină, este chiar capabil să identifice oamenii doar prin silueta lor în „80% din cazuri”.

Tehnologiile de supraveghere ruse și chineze, cele mai sofisticate din lume, au fost deja exportate către o sută de țări, notează Valentin Weber, expert în securitate cibernetică la Universitatea din Oxford, într-un studiu publicat la sfârșitul anului 2019.

- Fratele cel mare și libertățile civile -

"Datorită legilor mai stricte privind protecția datelor cu caracter personal, recunoașterea facială nu a fost implementată pe scară largă în Europa. Grupurile rusești și chineze au mai puține restricții legale privind colectarea și utilizarea datelor cu caracter personal decât colegii lor europeni", explică domnul Weber.

Înainte de criza coronavirusului, experții și oponenții au avertizat astfel împotriva acestui „Frate cel Mare” și riscul ca, sub acoperirea unei misiuni de interes general, să fie folosit și pentru monitorizarea adversarilor politici și restricționarea libertăților publice.

"Este argumentul de securitate care vine întotdeauna să justifice pierderea vieții private și a libertății personale. Aici se află cea mai mare problemă și cel mai mare pericol", subliniază cercetătorul francez în securitate cibernetică Baptiste Robert.

Alexandre Minine spune că are încredere în autorități și spune că imaginile, „informații despre persoane (pașaport, nume și prenume, număr de telefon) nu sunt păstrate în aceleași baze de date”.

Potrivit acestuia, aceste date sunt încrucișate numai atunci când este necesar, în conformitate cu o procedură strictă încredințată poliției.

Din partea detractorilor sistemului, suntem altfel mai suspicioși. Mai ales că supravegherea în scopuri politice nu este nouă pentru mulți ruși: în epoca sovietică, KGB avea reputația de a avea ochi și urechi peste tot.

Aliona Popova, avocat și activist, a depus o plângere prin care denunța utilizarea la Moscova a sistemului de recunoaștere facială cu ocazia, pe 29 septembrie, a unei demonstrații de opoziție autorizate de autoritățile publice.

Potrivit acesteia, camerele erau atașate la porțile detectorului de metale prin care fiecare protestatar era obligat să treacă pentru a ajunge în zona de asamblare.

"Utilizarea masivă a tehnologiilor de recunoaștere facială este supravegherea statului care vizează cetățenii săi. Și este sigur că statul o va folosi împotriva oponenților politici", a spus ea., Intervievată de AFP.

Plângerea sa a fost în cele din urmă respinsă, dar petiția sa împotriva recunoașterii faciale pe site-ul change.org a adunat aproape 75.000 de semnături înainte de criza Covid-19.

Primăria neagă orice utilizare machiavelică în scopul depunerii de adversari.

În februarie, un grup de activiști de artă au încercat să conștientizeze subiectul cu o nouă formă de protest.

Inspirați de o acțiune a „Clubului Dazzle” din Londra, unde recunoașterea facială a fost lansată la începutul acestui an în zone geografice specifice, patru activiști și-au vopsit forme geometrice pe față în fața administrației prezidențiale ruse, un presupus machiaj. de camere.

„Au existat deja cazuri de activiști politici arestați în metrou, identificați cu ajutorul camerelor”, a acuzat-o apoi pictorul Katrin Nenacheva.

Cei patru activiști au fost arestați în timpul acțiunii lor, apoi judecați și condamnați la amenzi de 15.000 de ruble (173 de euro) pentru încălcarea reglementărilor manifestărilor.

Directorul general al companiei NtechLab constată inutilitatea acestui mod de protest. „Putem lucra chiar și atunci când 40% din față este acoperită de un capac sau de o mască medicală”, explică el.

Evadarea carantinei cu fața acoperită nu protejează ochiul Moscovei.