Microbiota intestinală: care sunt probioticele eficiente ?

Probioticele, autohipnoza, medicina pe bază de plante, tratamente energetice, aceste noi abordări ajută la îmbunătățirea confortului intestinal.

Uterul este „al doilea creier” al nostru, un loc în care sunt secretați mulți neurotransmițători și unde se imprimă emoțiile noastre. Funcționarea sa este o reflectare a echilibrului nostru de viață. Digestia pașnică necesită o abordare cuprinzătoare. Iată noile căi promițătoare.

Microbiota, ce este nou ?

Microbiota sau flora intestinală este formată din aproximativ 100.000 de miliarde de bacterii. Are un rol fiziologic major. Ne putem trata astăzi prin ingerarea de probiotice? Actualizare cu Dr. Maxime Prost, consilier științific al Institutului Biocodex Microbiota.

Prebiotice, probiotice, simbiotice: care sunt diferențele ?

Probioticele sunt microorganisme vii (bacterii sau drojdii, cum ar fi drojdia de bere) care, atunci când sunt ingerate în cantități suficiente, au un efect benefic asupra sănătății noastre. În special, aceștia se opun creșterii microorganismelor dăunătoare din intestinul nostru, care pot provoca diaree infecțioasă. Se crede că aceste microorganisme „bune” ajută la creșterea imunității atunci când aceasta este slăbită (la copii sau vârstnici). Efectul lor este tranzitoriu și durează doar pentru timpul de administrare. Ele nu modifică permanent microbiota, ci o îmbogățesc ocazional.

Prebioticele sunt ingrediente nedigerabile care pot fi transformate de microbiota noastră. Acestea sunt inulina, fructooligozaharidele (FOS) și galactooligozaharidele (GOS). Le consumăm atunci când mâncăm cicoare, ceapă, anghinare ... Ele servesc drept hrană pentru bacterii bune și, prin urmare, le promovează creșterea.

Simbioticele sunt produse care conțin atât prebiotice, cât și probiotice. În timp ce acestea din urmă ajută la restabilirea echilibrului microbiotei în timpul disbiozei, primele furnizează energia necesară pentru ca bacteriile să prospere. Prin urmare, combinația celor două poate fi eficientă în susținerea răspândirii bacteriilor benefice pentru menținerea echilibrului microbiotei. Toate aceste microorganisme benefice se găsesc în alimentele lacto-fermentate.

Care probiotice au recunoscut beneficii ?

Există o varietate foarte largă de probiotice comercializate ca suplimente alimentare sau medicamente. În realitate, puțini au făcut obiectul unor cercetări clinice suficient de aprofundate pentru a-și valida valoarea terapeutică. Iată tulpinile pentru care există recomandări oficiale și cele pentru care lucrările în curs sugerează o eficacitate promițătoare.

- Lactobacillus rhamnosus GG si Saccharomyces boulardii CNCM I-745 sunt recomandate oficial de ESPGHAN * în cazurile de gastroenterită la copii și în prevenirea diareei asociate cu utilizarea antibioticelor, în special la copii. (Primul este prezent în Lactibiane Enfants, de la laboratorul Pileje)

- Bifidobacterium infantis 35624 este recomandat de Societatea Națională Franceză de Gastroenterologie pentru sindromul intestinului iritabil (prezent în Symbiosys Alflorex din laboratorul Biocodex).

- Saccharomyces boulardii CNCM I-745 a făcut obiectul metaanalizelor care au demonstrat o anumită eficacitate în ameliorarea diareei călătorului (prezentă în Ultra-Yeast și Ultra-Baby din laboratorul Biocodex).

- Escherichia coli Nissle 1917 și VSL # 3 au demonstrat o oarecare eficacitate în bolile inflamatorii cronice intestinale (IBD) și fac obiectul recomandărilor europene.

Câte bacterii trebuie numărate pe capsulă ?

Se acceptă faptul că cel puțin un miliard de unități care formează colonii pe capsulă sau plic de probiotice sunt necesare pentru ca produsul să aibă o eficacitate.

Probioticele, o nouă cale terapeutică ?

Astăzi, microbiota intestinală este văzută ca un organ în sine. Se poate îmbolnăvi, sub efectul unui stil de viață slab (stil de viață sedentar, dietă dezechilibrată) sau tratament antibiotic repetat. Vorbim apoi de disbioză, cu o proliferare de bacterii dăunătoare și o epuizare a bacteriilor „prietenoase”. Numeroase studii științifice arată că această disbioză este implicată în boli metabolice (obezitate, diabet) și ale tractului digestiv, precum și în anumite boli neurologice (Parkinson). Corectarea acestei disbioze prin măsuri dietetice (mai multe fibre, mai puține grăsimi saturate în special) și prin ingerarea de probiotice adecvate este o cale terapeutică pentru viitor.

* Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică