Migrația în Elveția în cadrul; Ancien Régime unele probleme - Perseu

Perrenoud Alfred. Migrația în Elveția sub vechiul regim: unele probleme. În: Annales de Démographie historique, 1970. Migrații. pp. 251-259.

elveția

MIGRAȚIA ÎN ELVETIA ÎN SUB FOSTUL REGIM UNELE PROBLEME

de Alfred PERRENOUD

Elveția, de-a lungul istoriei sale, este locul unor puternice mișcări migratorii, pe care le datorează naturii solului său. Ca stat montan, împărtășește în mod natural soarta regiunilor alpine, unde emigrația, în absența unei restricții semnificative a natalității, este singurul răspuns posibil la o stare permanentă de suprapopulare relativă. Alpinii, scrie Raoul Blanchard, „au avut întotdeauna obiceiul de a-și părăsi casele, practicând emigrarea sezonieră și, prin urmare, temporară, ceea ce i-a dus la emigrarea permanentă” \

Mercenarismul reprezintă, pentru Elveția, cel mai faimos aspect al acestor deplasări temporare. „Ocuparea forței de muncă întotdeauna posibilă și întotdeauna tentantă”, constituie, la fel de mult prin importanța sa numerică - se estimează la 60 sau 70 000 numărul bărbaților din serviciul extern la mijlocul secolului al XVIII-lea - că prin repercusiunile sale, unul a marilor probleme ale istoriei demografice, economice și sociale a țării.

De fapt, sistemul nu numai că afectează regiunile muntoase ale Alpilor și Preaalpilor, ci afectează întregul platou și orașele, provocând un amestec puternic de populații peste tot. Deși are caracter temporar, poartă cu sine semințele unei emigrări definitive. Într-adevăr, rentabilitățile masive nu merg fără a pune probleme de subzistență și aceste dificultăți adesea încurajează, obiceiul fiind luat, cu o nouă emigrare, finală aceasta, către regiunile mai bine dotate, adesea spre orașe, deoarece mercenarul s-a obișnuit cu un mod de viață urban. Plecarea unui număr mare de bărbați tineri determină, de asemenea, o mobilitate sporită pentru femei: fetele în exces, care văd șansele lor de a găsi un soț mult reduse, sunt mai predispuse la

1. Raoul Blanchard, Les Alpes occidentales, Grenoble-Paris, 1956, 3 vol., (Ïoc. Cit. T. VII, p. 547).

2. Jean-François Bergier, Problemele istoriei economice a Elveției, Berna, 1968, 95 p. (loc. cit. p. 10).