Nanomaterialele în riscurile alimentare și pentru sănătate

În ultimii treizeci de ani, industria s-a încorporat continuu nanomateriale în compoziția produselor de zi cu zi, inclusiv a produselor alimentare. Această constatare ridică multe întrebări cu privire la impactul acestor componente asupra sănătății. În încercarea de a răspunde la acest lucru, ANSES tocmai a întocmit un inventar al prezenței nanomaterialelor fabricate înalimente precum și o metodă pentru a determina cea mai bună abordare pentru evaluarea riscuri sanitare alimentele care îl conțin.

Utilizarea masivă a nanomaterialelor în industrie

În ultimii treizeci de ani, industria a recurs masiv la utilizarea nanomateriale pentru proprietățile lor specifice la nanoscală. Industria alimentară nu face excepție prin integrarea acestor nanomateriale în compoziția din ce în ce mai multe produse de consum în viața noastră de zi cu zi. Această constatare ridică multe întrebări cu privire la impactul asupra sănătății al acestor nanomateriale fabricate.

Să știi! Pentru ANSES, un "nanomaterial fabricat" înseamnă un material de natură organică, anorganică sau compusă fabricat de oameni și compus în întregime sau parțial din particule având cel puțin o dimensiune între 1 și 100 nm (nanoscală, c (adică 0,000001 până la 0,0001 milimetri) ). De dimensiuni intermediare între molecule și celule, aceste nanoparticule sunt capabile să traverseze membranele biologice și să migreze prin corp pentru a ajunge la diferite organe sau țesuturi.

În acest context, ANSES a fost abordat de diferite autorități din domeniul sănătății pentru a desfășura activități de specialitate menite să identifice principalele utilizări ale nanomateriale fabricat în industria alimentară. Au fost identificate trei roluri principale:

Un rol nutritiv precum cel al carbonatului de calciu utilizat la laptele pentru sugari pentru a atinge un conținut suficient de calciu.
Un rol al aditivilor pentru a îmbunătăți aspectul și gustul unui produs alimentar (prin modificarea structurii, culorii, texturii). Acesta este cazul aditivilor E341iii/fosfați tricalcici sau E551/silice amorfă.
Rolul materialelor în contact cu produsele alimentare pentru a îmbunătăți siguranța ambalajului (exemplu de nano-argint antimicrobian).

Să știi! În Franța, producătorii, importatorii și distribuitorii a peste 100 de grame de substanțe în stare nanoparticulată trebuie să își facă declarația anuală prin registrul R-Nano administrat de ANSES.

Este clar că identificarea și trasabilitatea nanomateriale alimentare sunt încă limitate astăzi, în ciuda obligațiilor de reglementare din Franța. Cu toate acestea, acestea reprezintă o condiție esențială pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea consumatorului.

Nanomaterialele din alimente: o constatare îngrijorătoare

Pe baza datelor din literatura științifică, ANSES a reușit să întocmească un inventar al utilizării nanomaterialele din alimente. Astfel, agenția a enumerat 37 de substanțe utilizate ca aditivi sau ingrediente alimentare pentru care consideră că prezența nanoparticulelor este:

Dovedit (7 substanțe): carbonat de calciu, dioxid de titan, oxizi și hidroxizi de fier, silicat de calciu, fosfați tricalcici, silice amorfe sintetice, compuși organici și compozite.
Suspectată (30 de substanțe, inclusiv: aluminiu, argint, aur etc.).

Utilizarea tehnologiilor analitice avansate, cum ar fi microscopia electronică, a făcut posibilă caracterizarea prezenței în alimente a nanomateriale fabricate, adăugat voluntar ca aditivi alimentari sau prezenți în mod inerent în ingrediente.

În cele din urmă, revizuirea bazelor de date alimentare a constatat că aproape 900 de produse alimentare încorporează cel puțin un aditiv sau ingredient care îndeplinește clasificarea „substanțe pentru care este dovedită prezența nanomaterialelor fabricate”.

Să știi! Subsectoarele alimentare cele mai afectate de prezența nanomaterialelor fabricate sunt laptele pentru sugari (25,6%), cofetăria (15,6%), cerealele pentru micul dejun (14,8%), batoanele de cereale (12,9%), produsele de patiserie și deserturile congelate (10,9%). ANSES subliniază că acest recensământ a fost efectuat înainte de suspendarea în Franța a E171.

Ce riscuri pentru sănătate pentru consumatori ?

Această constatare ridică multe întrebări despre impactul asupra sănătății și de mediu a acestora nanomateriale prezent înalimente. Deci, care sunt riscurile pentru sănătate pentru consumatori? Până în prezent, ANSES nu poate răspunde cu exactitate la această întrebare și reiterează recomandările expertizelor sale anterioare pe această temă, în special încurajând producătorii să limiteze expunerea consumatorilor.

Conform ANSES, având în vedere că substanțele care conțin nanomateriale fabricate în alimente au proprietăți specifice, evaluarea riscului lor pentru sănătate necesită o abordare personalizată. Obiectivul este să se adapteze cel mai bine la substanța fabricată prin luarea deciziei asupra necesității unei evaluări standard sau nanospecifice. Această nouă abordare va fi aplicată de ANSES pe o selecție de substanțe în vederea propunerii unei metodologii de evaluare a riscurilor nanospecifice, ale cărei prime rezultate ar trebui să fie publicate la începutul anului 2021.