Institutul Danone, Food for Health

presei

Adipozitatea copilăriei, adipozitatea adulților și factorii de risc cardiovascular Juonala M și colab. N Engl J Med 2011; 365: 1876-85

O echipă finlandeză a analizat datele din 4 cohorte prospective cu măsurarea indicelui de masă corporală (IMC) a 6.328 subiecți urmăriți timp de 23 de ani, de la copilărie până la maturitate. Cei cu adipozitate ridicată în copilărie și maturitate au prezentat un risc crescut de diabet de tip 2 comparativ cu subiecții cu greutate normală în copilărie și maturitate (risc relativ = 5,4, CI 3.4-8.5). Au avut, de asemenea, un risc mai mare de hipertensiune arterială (RR = 2,7, CI 2,2-3,3), colesterol LDL ridicat (RR = 1,8, CI 1,4-2,3), scăderea colesterolului HDL (RR = 2,1, CI 1,8-2,5), creșterea trigliceridelor (RR = 3, CI 2.4-3.8) și ateroscleroză carotidă (grosime crescută a mediului intima; RR = 1.7, CI 1.4-2.2) (p≤0.002 pentru toate comparațiile).

Persoanele care erau supraponderale sau obeze în copilărie, dar nu mai erau obeze la vârsta adultă, prezentau riscuri similare cu persoanele cu IMC normal în copilărie și maturitate (p> 0,20 pentru toate comparațiile). În concluzie, nu este surprinzător că copiii obezi sau supraponderali care rămân obezi ca adulți prezintă un risc crescut. Pe de altă parte, și acesta este rezultatul major al studiului, aceste riscuri excesive dispar la subiecții care, deși erau supraponderali sau obezi când erau copii, nu mai erau așa când erau adulți.

Cu alte cuvinte, copiii obezi care reușesc să-și normalizeze greutatea pot avea un profil de risc cardiovascular la vârsta adultă similar cu cei care nu au fost niciodată obezi. Acest studiu subliniază, de asemenea, că 65% dintre copiii supraponderali au devenit obezi la vârsta adultă, dar doar 15% dintre copiii cu greutate normală; și că 82% dintre copiii obezi au rămas obezi până la maturitate.

Prin urmare, să vizăm intervențiile de prevenire a obezității mai degrabă decât pe toți copiii cu risc crescut.