Eucreas

  • Metabolism și nutriție
  • Antidiabetice sistemice, insuline excluse
  • Combinații de antidiabetice (cu excepția insulinelor)
  • Combinație de inhibitor al dipeptidilpeptidazei 4 (DPP-4) și biguanidă
  • Vildagliptin + Metformin

  • Miezul tabletei:
  • Hidroxipropilceluloză
  • Stearat de magneziu
  • Laminare:
  • Hipromeloză
  • Dioxid de titan
  • Oxid de fier
  • Macrogol 4000
  • Talc

Diabetul de tip 2

despre

Adulți cu funcție renală normală (GFR ≥ 90 ml/min)

Doza tratamentului antidiabetic cu Eucreas trebuie individualizată în funcție de tratamentul curent, eficacitatea și tolerabilitatea, fără a depăși doza zilnică maximă recomandată de 100 mg vildagliptin. Eucreasul poate fi început cu o doză de 50 mg/850 mg sau 50 mg/1000 mg de două ori pe zi, un comprimat dimineața și celălalt seara.

Pentru pacienții insuficient controlați la doza maximă tolerată de monoterapie cu metformină:

Doza inițială de Eucreas trebuie să furnizeze 50 mg de vildagliptin de două ori pe zi (100 mg în doza zilnică totală) plus doza de metformină deja administrată.

Pentru pacienții care trec de la administrarea concomitentă de vildagliptin și metformină sub formă de comprimate separate la Eucreas:

Acesta din urmă trebuie inițiat la doza de vildagliptin și metformină deja administrate.

Pentru pacienții insuficient controlați prin asocierea metforminei cu o sulfoniluree:

Dozele de Eucreas trebuie să furnizeze 50 mg de vildagliptin de două ori pe zi (100 mg în doza zilnică totală) și o doză de metformină similară cu doza deja administrată. Când se utilizează Eucreas în asociere cu o sulfoniluree, se poate lua în considerare o doză mai mică de sulfoniluree pentru a reduce riscul de hipoglicemie.

Pentru pacienții insuficient controlați prin terapie duală cu insulină și doza maximă tolerată de metformină:

Doza de Eucreas trebuie să furnizeze 50 mg de vildagliptin de două ori pe zi (doză totală zilnică de 100 mg) și doza de metformină similară cu doza deja administrată.

Siguranța și eficacitatea vildagliptinului și metforminei în combinație triplă cu o tiazolidindionă nu au fost stabilite.

Populații speciale Vârstnici (65 de ani și peste)

Deoarece metformina este eliminată de rinichi și deoarece funcția renală la pacienții vârstnici tinde să fie redusă, funcția renală a pacienților vârstnici care iau Eucreas trebuie monitorizată în mod regulat (vezi pct. 4.4 și 4.4. Farmacocinetică).

RFG trebuie evaluat înainte de inițierea tratamentului cu un medicament care conține metformină și cel puțin o dată pe an după aceea. La pacienții cu risc de insuficiență renală progresivă și la pacienții vârstnici, funcția renală trebuie evaluată mai frecvent, de exemplu la fiecare 3 până la 6 luni.

Doza zilnică maximă de metformină trebuie preferabil împărțită în 2 până la 3 doze zilnice. Factorii care pot crește riscul de acidoză lactică (vezi pct. 4.4) trebuie evaluați înainte de a lua în considerare inițierea tratamentului cu metformină la pacienții cu CONTRA-GFR. INDICAȚII Eucreas

Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați în secțiunea Compoziție

Orice tip de acidoză metabolică acută (cum ar fi acidoză lactică, cetoacidoză diabetică)

Insuficiență renală severă (GFR Precauții de utilizare Eucreas

Efectele asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje nu au fost studiate. Pacienții cu reacții adverse de tip amețeli trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.

Nu sunt disponibile date referitoare la supradozajul cu Eucreas.

Există informații limitate despre supradozajul cu vildagliptin.

Informații despre simptomele probabile ale supradozajului cu vildagliptin au fost obținute dintr-un studiu de toleranță la creșterea dozei la subiecți sănătoși care au luat vildagliptin timp de 10 zile. La doza de 400 mg, au fost observate trei cazuri de mialgie, precum și cazuri izolate de parestezie ușoară și tranzitorie, febră, edem și creștere tranzitorie a nivelurilor de lipază. La doza de 600 mg, un subiect a dezvoltat edem al picioarelor și mâinilor și creșteri ale creatin fosfokinazei (CPK), ASAT, proteinei C reactive (CRP) și mioglobinei. Alți trei subiecți au prezentat edem al picioarelor, cu parestezie în două cazuri. Toate simptomele și anomaliile de laborator s-au rezolvat fără tratament după întreruperea tratamentului cu medicamentul de studiu.

O supradoză semnificativă de metformină (sau administrarea de metformină cu un risc concomitent de acidoză lactică) poate duce la acidoză lactică, care este o urgență medicală și trebuie tratată în spital.

Sprijinit

Cea mai eficientă metodă de eliminare a metforminei este hemodializa. Cu toate acestea, vildagliptin nu poate fi îndepărtat prin hemodializă, deși poate fi metabolitul hidrolitic major (LAY 151). Se recomandă gestionarea simptomatică.

Nu s-au efectuat studii clinice terapeutice cu Eucreas. Cu toate acestea, a fost demonstrată bioechivalența Eucreasului cu vildagliptin și metformină administrate concomitent (vezi pct. 5.2). Datele prezentate mai jos se referă la administrarea concomitentă de vildagliptin și metformin, când vildagliptin a fost utilizat ca adjuvant al metforminei. Nu s-au efectuat studii în care metformina a fost utilizată ca adjuvant la vildagliptin.

Rezumatul profilului de siguranță

Majoritatea efectelor secundare au fost moderate și tranzitorii și nu au necesitat întreruperea tratamentului. Nu s-a găsit nicio relație între reacțiile adverse și vârstă, etnie, durata expunerii sau doza zilnică.

Au fost observate cazuri rare de disfuncție hepatică (inclusiv hepatită) cu vildagliptin. În aceste cazuri, pacienții au fost în general asimptomatici fără sechele clinice și au prezentat o revenire la testele normale ale funcției hepatice după întreruperea tratamentului. În studiile controlate în monoterapie și în combinație cu durata de până la 24 de săptămâni, incidența creșterilor ALT sau AST ≥ 3 x ULN (prezentă în cel puțin două doze consecutive sau la ultima vizită de tratament) a fost de 0,2%, 0,3% și 0,2%, respectiv, pentru 50 mg pe zi de vildagliptin, 50 mg de două ori pe zi de vildagliptin și toți comparatorii. Aceste creșteri ale transaminazelor au fost în general asimptomatice, neprogresive și nu au fost însoțite de colestază sau icter.

Au fost raportate cazuri rare de angioedem cu vildagliptin la o rată comparabilă cu cea din grupurile de control. O proporție mai mare de cazuri a fost observată atunci când vildagliptin a fost administrat în asociere cu un inhibitor ECA. Majoritatea evenimentelor au fost ușoare ca intensitate și s-au rezolvat în timpul tratamentului cu vildagliptin.

Listă tabelată a reacțiilor adverse

Reacțiile adverse observate în studiile dublu-orb la pacienții cărora li s-a administrat vildagliptin sub formă de monoterapie și terapie adjuvantă sunt prezentate mai jos în funcție de clasa de sisteme de organe și frecvența absolută. Reacțiile adverse prezentate în Tabelul 5 se bazează pe informații din Rezumatul caracteristicilor produsului pentru metformină disponibile în Europa. Frecvențele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100, flatulență

Descrierea reacțiilor adverse selectate

În studiile clinice controlate folosind 50 mg vildagliptin de două ori pe zi în asociere cu insulină, cu sau fără metformină, incidența medie a întreruperii din cauza reacțiilor adverse a fost de 0,3% în grupul cu vildagliptin și niciunul în grupul placebo.

Incidența episoadelor hipoglicemice a fost similară în cele două grupuri de tratament (14,0% în grupul cu vildagliptin față de 16,4% în grupul placebo). Doi pacienți au raportat evenimente hipoglicemice severe în grupul cu vildagliptin și 6 pacienți în grupul placebo.

La sfârșitul studiului, efectul asupra greutății corporale medii a fost neutru (+0,6 kg față de valoarea inițială în grupul cu vildagliptin și nicio modificare a greutății în grupul placebo).

Informații suplimentare despre fiecare dintre substanțele active din combinația fixă

Amețeli dureri de cap

Frecvente Mai puțin frecvente

Tabelul 4 Reacții adverse la medicamente raportate la pacienții cărora li s-a administrat zilnic 100 mg monoterapie cu Vildagliptin în studii dublu-orb (n = 1.855)

Infecții și infestări

Foarte rare Infecții ale căilor respiratorii superioare

Foarte rare Nasofaringită

Tulburări de metabolism și nutriție

Hipoglicemie mai puțin frecventă

Tulburări ale sistemului nervos

Mai puțin frecvente constipație

Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv

Artralgie mai puțin frecventă

Descrierea reacțiilor adverse selectate

În studiile controlate cu monoterapie, incidența generală a întreruperii reacțiilor adverse nu a fost mai mare la pacienții tratați cu vildagliptin 100 mg pe zi (0,3%) comparativ cu cei tratați cu vildagliptin. Placebo (0,6%) sau comparatori (0,5%).

În studiile de monoterapie controlată, episoadele de hipoglicemie au fost mai puțin frecvente, observate la 0,4% (7 din 1.855) dintre pacienții tratați cu vildagliptin 100 mg pe zi comparativ cu 0,2% (2 din 1.082) pacienți tratați cu un comparator activ sau placebo; nu a fost observat niciun eveniment grav sau sever.

În studiile clinice, nu s-a observat nicio modificare a greutății față de valoarea inițială pentru 100 mg pe zi de vildagliptin administrat în monoterapie (-0,3 kg și, respectiv, -1,3 kg pentru vildagliptin și placebo).

Nu au fost observate semnale de siguranță noi sau necunoscute anterior în studiile care au durat până la 2 ani la pacienții tratați cu monoterapie cu vildagliptin.

Scăderea absorbției vitaminei B12 și a acidozei lactice *

Tabelul 5 Reacții adverse ale metforminei

Tulburări de metabolism și nutriție

Tulburări ale sistemului nervos

Gust metalic comun

Greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și pierderea poftei de mâncare

Foarte rar Testul funcției hepatice anormal sau hepatită **

Afecțiuni ale pielii și ale țesutului subcutanat

Reacții cutanate foarte rare, cum ar fi eritem, prurit și urticarie

* Absorbția scăzută a vitaminei B12 cu scăderea nivelului seric a fost observată foarte rar la pacienții care au primit tratament pe termen lung cu metformină. Această etiologie trebuie luată în considerare dacă un pacient are anemie megaloblastică.

** Au fost raportate cazuri izolate de anomalii ale testelor funcției hepatice sau hepatită care s-au rezolvat după oprirea metforminei.

Reacțiile adverse gastrointestinale au apărut cel mai frecvent în timpul inițierii terapiei și, în majoritatea cazurilor, s-au rezolvat spontan. Pentru a le evita, se recomandă administrarea metforminei în 2 doze zilnice, cu sau după masă. Creșterea treptată a dozei poate îmbunătăți, de asemenea, toleranța gastro-intestinală.

Date post-comercializare

Hepatită (reversibilă după oprirea medicamentului)

Teste anormale ale funcției hepatice (reversibile după oprirea medicamentului)

Tabelul 6 Reacții adverse după punerea pe piață

Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv

Afecțiuni ale pielii și ale țesutului subcutanat

Leziuni cutanate exfoliative și buloase, inclusiv pemfigoid buloasă

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Declararea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății raportează orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare - vezi Anexa V. .

Nu există date suficient de relevante privind utilizarea Eucreas la femeile gravide. Pentru vildagliptin, studiile la animale au arătat toxicitate asupra funcției de reproducere la doze mari. Pentru metformină, studiile pe animale nu au produs efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra reproducerii. Studiile la animale cu vildagliptin și metformin nu au produs nicio dovadă a efectelor teratogene, dar au fost observate efecte fetotoxice la doze maternotoxice (vezi secțiunea Date preclinice de siguranță). Riscul potențial în clinică nu este cunoscut. Eucreasul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.

Studiile la animale au arătat excreția vildagliptinei și metforminei în lapte. Nu se știe dacă vildagliptin este excretat în laptele uman, dar metformina este excretată în cantități mici acolo. Datorită atât riscului potențial de hipoglicemie la nou-născuți legat de metformină, cât și lipsei datelor umane cu vildagliptin, Eucreas nu trebuie utilizat în timpul alăptării (vezi pct. 4.3).

Efectele Eucreasului asupra fertilității umane nu au fost studiate (vezi secțiunea Date preclinice de siguranță).

  • Eucreas 50 mg/1000 mg comprimat cutie de 60