Articol original. EFECTUL CURATIV AL DIETEI MACROBIOTICE Ma-Pi 2 ÎN DIVOZ TIPUL 2.

8 Tabelul III: conținutul de elemente minerale (mg/l) al apei din orașul Abidjan (SODECI), sector RIVIERA. - Calciu: 2,0 - Magneziu:. 0,36 - Sodiu:. 1.4 - Potasiu: .0.2 - Fier: .0.04 - Bicarbonat. 2.44 - Cloruri:. 10.65 - Nitrați. 0. II- REZULTATE II-1: Profil glicemic Determinarea profilului glicemic la pacienții care participă la studiu a fost esențială pentru obiectivul nostru. Măsurătorile săptămânale efectuate la INSP au fost completate cu glicemie capilară, măsurată cu ajutorul glucometrelor, la fiecare prânz. Această determinare a fost opțională. Procentul de hemoglobină glicozilată (HbA1c) a fost măsurat la momentele D 0, D 45 și D 90. Am păstrat ca valori normale maximum 1,20 g/l pentru zahărul din sânge și maxim 6,5% pentru glicemia. HbA1c. Aceste rezultate generale sunt prezentate în Tabelul IV de mai jos. Tabelul IV: Profil glicemic la pacienți. Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI

9 Tabelul IV de citire prezintă evoluția generală a profilului glicemic la cei 12 pacienți. Se remarcă în special faptul că la D0, un singur pacient avea niveluri normale de zahăr din sânge și HbA1c; aceste valori vor fi păstrate pe tot parcursul studiului. La ceilalți pacienți, aceste niveluri au fost perturbate pe D0, în ciuda tratamentului cu antidiabetice orale, înainte de ameliorare. Apariția acestor rezultate generale este ilustrată de curbele din Figurile 1 și 2, unde se poate observa că, în ansamblu, aceste rezultate sunt superpozabile. În urma datelor generale, am analizat profilul glicemic al pacienților, de la caz la caz, și am obținut figurile de la 3 la 14 de mai jos. Kablan bj și colab. Efect curativ al dietei macrobiotice Ma-Pi 2 la diabetici de tip 2 ivoirieni 105

10 Figura 7: Profilul glicemiei pacientului 5 Figura 8: Profilul glicemiei pacientului 6 Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI

11 Kablan bj și colab. Efect curativ al dietei macrobiotice Ma-Pi 2 la diabetici de tip 2 ivoirieni 107

13 Rată între 1,50 și 1,99 g/l: risc limită („borderline”). Rată între 2 și 4,99 g/l: risc ridicat. Rată mai mare de 5 g/l: risc foarte mare. b/La nivelurile de colesterol HDL pentru care, conform Federației Franceze de Cardiologie, riscurile variază după cum urmează: Risc Bărbat Femeie 0,5 0,60 g/l 0,70 g/l 1,0 0, 45 g/l 0,55 g/l 1,5 0,35 g/l 0,45 g/l 2,0 0,25 g/l 0,35 g/l> 2 14 au revenit la normal. Această observație ne-a determinat să luăm în considerare valorile medii, pentru a ne face o idee despre aspectul general în ceea ce privește evoluția acestor parametri. Tabelul V: evoluția parametrilor lipidici și a presiunii arteriale. Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI

Figura 15 arată că, la fel ca în cazul profilului glicemic, acesta ar fi din nou un fenomen de eliberare; de parcă corpul ar efectua un fel de „golire arterială” în timpul căruia ar scăpa de excesul de lipide. 2/Evaluarea riscului coronarian Figura 15: aspectul general al parametrilor lipidici. O astfel de evaluare ar trebui să ne permită să specificăm riscurile cardiovasculare și să măsurăm impactul efectiv al prezenței unor astfel de niveluri ridicate de lipide în sângele circulant, în special în momentul eliberării. Pentru a face acest lucru, ne-am referit la scara Framingham gradată de la 0 la 50, luând ca parametri de referință vârsta, sexul, nivelul colesterolului total, PAS (normal la 120 mm Hg), la pacienții diabetici, nefumători și care nu dezvoltă hipertrofie ventriculară stângă . Această abordare ne-a permis să oferim mai multe detalii despre următoarele concepte, în funcție de parametrii de mai sus: - risc absolut: însumarea tuturor factorilor care cauzează disfuncție coronariană; Kablan bj și colab. Efect curativ al dietei macrobiotice Ma-Pi 2 la diabetici de tip 2 ivoirieni 111

16 - risc absolut ideal: risc suportat de subiectul normal, presupunând că nu există toleranță zero; - riscul relativ: indicele dat de raportul dintre riscul absolut și riscul absolut ideal. Am reținut că valoarea sa limită nu trebuie să depășească 1,5; - exces de risc: diferența dintre riscul absolut și riscul absolut ideal. - exces PAS: procentul care trebuie scăzut din tensiunea sistolică, pentru a atinge tensiunea arterială normală la subiect; - exces de colesterol: procentul de colesterol care trebuie eliminat. Datele din Tabelul VI pot fi suprapuse celor furnizate de testul lipidic. În special, observăm confirmarea fenomenului de eliberare la D30 și persistența unui risc la anumiți pacienți (5, 6 și 7) pe tot parcursul studiului. În plus, am putut constata existența subiecților la care absența riscului este doar evidentă; acesta este cazul pacienților 11 și 12. Tabelul VI: Evaluarea riscului coronarian în timpul studiului. Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI

18 Figura 16: Modificarea medie a masei corporale. 5/La D90, 04 cazuri (50%) au rămas supraponderale, cu IMC mai mare de 27; celelalte reveniseră la normal sau aproape normal, în ceea ce privește greutățile normale indicate în tabel. Pierderea medie în greutate a fost de 8,06 kg, cu abateri standard și, în special, un interval semnificativ de încredere, cu risc alfa = 5%. Singura excepție a fost pacienta nr.12, patiseră de meserie, ale cărei rezultate au fost influențate de activitățile ei de Crăciun și de la sfârșitul anului. Aceste rezultate sunt ilustrate de histogramele din figura 16. 6/Din întregul eșantion, doi pacienți (8 și 9) au avut o stare pronunțată de subnutriție la sosire. Acasă, I.M.C. a trecut de la 16 la 23, după ajustarea aportului de proteine vegetale prin impulsuri. La sfârșitul studiului, numai pacientul nr.8 a păstrat o stare mărginită de subțire. Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI

19 Tabelul VII: Situația generală a echilibrului înălțime-greutate al pacienților Kablan bj și colab. Efect curativ al dietei macrobiotice Ma-Pi 2 la diabetici de tip 2 ivoirieni 115

20 II.4- Funcționare renală și hepatică Standardele de laborator referitoare la acești doi parametri au fost după cum urmează: Uree: 0,10 - 0,45 g/l; Creatinină: 5 până la 12 mg/l; Acid uric: 25 până la 60 mg/l. TGO/ASAT: 7 până la 32 UI/l; GPT/ALAT: 7 până la 32 UI/l; La nivel renal, dificultățile de laborator nu au permis măsurarea acidului uric pe D0. În ciuda acestui defect, am putut observa următoarele fapte (Tabelul VIII): Tabelul VIII: starea funcției renale la pacienți. Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI

22 Figura 17: curbele modificărilor parametrilor renali la pacienți. La nivel hepatic, pacienții 1, 3 și 5 (25%) au avut niveluri de transaminază peste D0 normale; dar aceste niveluri au devenit normale după prima lună de hrănire macrobiotică. Cifrele privind pacienții 4 și 12 de pe D30 nu pot fi considerate ca fiind cazuri de eliberare; în timp ce cele referitoare la n 2 la D60 ar putea fi explicate prin faptul că nerespectarea dietei macrobiotice, din motive de „sărbători de familie” Cah. Sănătate publică 2011; 10 (2): EDUCI