COMENZI ÎN VECHIUL REGIM

Harta mentală

regim

Extindeți-vă căutarea în Universalis

Conform legii, acestea diferă în multe feluri. Astfel, succesiunile și regimul pentru minori variază în funcție de calitatea persoanei; în mod similar, proprietatea ecleziastică, în principiu inalienabilă, este supusă unor reguli speciale. Mai remarcabilă este disproporția dintre statutele fiscale, privilegiile imemoriale ale primelor două ordine perpetuând inferioritatea oamenilor de rând, excluse de altfel din anumite locuri de muncă superioare al căror exercițiu presupune nobilimea. Cucerirea unor astfel de avantaje [. ]

Clasificare

  1. Drept și instituții
  2. Istoria dreptului
  1. Istorie
  2. Istorie tematică
  3. Istorie politică
  4. Istoria instituțiilor
  1. Istorie
  2. Istorie pe regiuni și țări
  3. Istoria Europei Occidentale
  4. Franța, istorie

Alte referințe

„COMENZILE ÎN FOSTUL REGIM” sunt tratate și în:

GERMANIA (Istorie) - Germania modernă și contemporană

  • Compus de
  • Michel EUDE,
  • Alfred GROSSER
  • • 26 839 cuvinte
  • • 39 mass-media

În capitolul „Comenzi ale companiei”: […] Societatea germană din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea a fost în esență o societate de ordine (Stände), de statut în care privilegiile corespund funcțiilor mult mai mult decât claselor, în sensul modern al cuvântului. […] Citeste mai mult

VECHI REGIM

  • Compus de
  • Jean MEYER
  • • 19 083 cuvinte
  • • 2 mass-media

În capitolul „Regimul antic, forma companiei”: [...] Pentru că vechiul regim este la fel de mult o formă de societate ca un tip de guvernare. Chiar și sustenabilitatea relativă a societății sale o caracterizează mai exact decât formele sale succesive de guvernare. Durabilitatea unei ordini juridice în primul rând, rezumată de faimoasa ierarhie a celor trei ordine: nobilime, cler, a treia moșie. Putem repeta după atâtea altele că această subdiviziune este departe de […] Citește mai mult

ARHITECTURĂ (Teme generale) - Arhitectură și societate

  • Compus de
  • Antoine PICON
  • • 5.774 cuvinte

În capitolul „Vitruvianism și societatea ordinelor”: [...] În epoca clasică, orașele independente, ale căror Florență fusese unul dintre cele mai complete exemple, au văzut treptat influența lor diminuând în favoarea marilor state teritoriale precum Franța, Spania, Austria sau Anglia. Acest proces este însoțit de o transformare profundă a relației dintre arhitectură și societate. Disciplina arhitecturală nu […] Citește mai mult

AUSTRIA

  • Compus de
  • Roger Bauer,
  • Jean BÉRENGER,
  • Annie DELOBEZ,
  • Christophe GAUCHON,
  • Felix KREISSLER,
  • Paul PASTEUR
  • • 34.054 cuvinte
  • • 20 mass-media

În capitolul „Structuri sociale”: [...] Dar astfel de diferențe sunt mai puțin grave într-un moment în care doar o mică minoritate are drepturi politice. În fiecare țară a monarhiei, suntem în prezența unei societăți în care masele țărănești, reprezentând 90-95 p. 100 din populație sunt private de toate drepturile politice și, foarte des, de drepturile civile. În jurul anului 1650, compoziția dietei, expresia politică a acestei […] Citiți mai multe

BURGESIE FRANȚEZĂ

  • Compus de
  • Régine PERNOUD
  • , Universalis
  • • 7 675 cuvinte

Dacă cuvântul „burghez” apare în textele din secolul al XI-lea, abia în al XIII-lea a început să desemneze o anumită clasă socială: cea formată din deținătorii de averi în principal mobile (comercianți, industriași, gestionari de bani) și membri a profesiilor liberale. În acest moment, burghezia, recent îmbogățită de dezvoltare […] Citește mai mult

CAVALERIE

  • Compus de
  • Georges DUBY
  • • 2.491 cuvinte

În capitolul „Ordinele cavaleriei”: […] Această etică, care se rezolvă într-un set de reguli strict codificate și al cărei dispreț duce la pierderea „onoarei”, adică excluderea grupului, triumfă în conștiința aristocratică europeană a secolului al XIV-lea, perioada de glorie a romanelor de cavalerie. Tocmai în acest moment s-au născut ordinele cavaleriei, ultima expresie a unui mit social. Așadar […] Citește mai mult

CORPORATII

  • Compus de
  • Jacques LE GOFF
  • • 3421 cuvinte

În capitolul „Relațiile cu religia și regimurile politice”: [...] Atitudinea Bisericii Catolice față de corporații a variat. Este în primul rând o neîncredere exprimată în 832 de arhiepiscopul Hincmar de Reims, ostil aspectelor păgâne ale banchetelor frățiilor profesionale - potacio în natura băuturii - și naturii necreștine a legăturii frățești. Mai târziu, cel puțin o parte din clerul urban a avut tendința de a se baza pe corporații […] Citiți mai multe

STATE GENERALE, Franța

  • Compus de
  • Yves DURAND
  • • 3.096 cuvinte

Din 1302 până în 1789, istoria statelor generale se contopeste aproape întotdeauna cu cele mai grave crize din viața națională franceză: Războiul de 100 de ani, tulburări religioase din secolul al XVI-lea, Fronda, Revoluția. Dar aceste consultări extraordinare sunt foarte diferite de instituțiile reprezentative moderne. Statele generale sunt convocate de rege care nu a admis niciodată o ședință [...] Citiți mai multe

FEODALITATE

  • Compus de
  • Georges DUBY
  • • 5.987 cuvinte

În capitolul „Condiții economice și sociale favorabile”: [...] O astfel de evoluție a adus de fapt adaptarea structurilor politice la condițiile economice și sociale ale vremii. De fapt, a avut loc într-o lume rurală și împărțită, în care dificultatea conexiunilor exalta autoritatea șefului local, unde lentoarea circulației monetare făcea imposibilă plata serviciilor, cu excepția concesiunii de terenuri. […] Citeste mai mult

FRANȚA (Istorie și instituții) - Statul monarhic

  • Compus de
  • Jehan de MALAFOSSE
  • • 7.583 cuvinte
  • • 1 mass-media

În capitolul „Națiunea organizată”: [...] În cele din urmă, până la organizarea națiunii nu se limitează considerabil atotputernicia regală. În absența libertăților individuale, în sensul modern al termenului - proprietatea nici măcar nu este absolut garantată - societatea franceză este organizată, ierarhizată, fără ca regele să poată schimba practic nimic. Spre deosebire de reacția individualistă din 1789, individul nu […] Citește mai mult

Ultimele evenimente

Rusia. Arestări în ancheta privind uciderea Anei Politkovskaya. 27 august 2007

, precum și membru al F.S.B. (fostul sovietic K.G.B.). El ar fi acționat la ordinele sponsorilor „care locuiesc în afara Rusiei” care încearcă să „destabilizeze țara și să submineze ordinea constituțională a Rusiei, în vederea revenirii la vechiul sistem în care totul era decis de Federația Rusă. Bani și oligarhii ”- o aluzie voalată la omul de afaceri Boris Berezovski, adversar al regimului, care trăiește în exil la Londra. […] Citeste mai mult

Irak. Conducerea țării încredințată de Națiunile Unite. către coaliția american-britanică. 1-28 mai 2003

, Secretarul Apărării SUA, Donald Rumsfeld, justificând lipsa descoperirii armelor de distrugere în masă în Irak de la sfârșitul războiului, declară că „este posibil ca regimul lui Saddam Hussein să fi decis să le distrugă înainte de sfârșitul războiului. Începutul conflictului ”. Pe 28, fostul ministru […] Citește mai mult

Chile. Condamnarea sponsorilor asasinării lui Orlando Letelier. 13 noiembrie 1993

Instanța de la Santiago l-a condamnat pe generalul pensionar Manuel Contreras, fostul general Augusto Pinochet și fondatorul poliției politice ale regimului militar, DINA, și pe generalul Pedro Espinoza, care conducea regimul militar, la șapte și respectiv șase ani de închisoare. [...] Citește Mai mult

Chile. Raportul comisiei privind represiunea din timpul dictaturii denunțat de generalul Pinochet. 4-27 martie 1991

Pe 4, președintele Patricio Aylwin prezintă chilienilor raportul prezentat la 8 februarie de comisia oficială „pentru adevăr și reconciliere”, formată în aprilie 1990 și care a investigat represiunea exercitată în timpul dictaturii regimului generalului Augusto Pinochet., Între 1973 și 1990 […] Citiți mai multe

Alăturați-ne

Abonați-vă la buletin informativ săptămânal și primiți cadou o carte electronică la alegere !