Corali

Corali: esențiali pentru viața marină

Coralii care se reunesc pentru a forma recife de corali găzduiesc 25% din viața marină a planetei noastre. Dar dacă nu acționăm urgent pentru a aborda schimbările climatice, poluarea, pescuitul excesiv și celelalte amenințări care stau peste ele, aceste magnifice organisme în care viața prosperă ar putea fi dispărute.

Recifele de corali orbesc cu frumusețea lor naturală. Se găsesc peste tot, chiar și acolo unde nu te aștepți la ele. În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit recife de corali în largul Norvegiei, precum și la adâncimi mari în Marea Mediterană. Varietatea florei și faunei care formează recifele de corali este în general echivalentă cu cea a pădurilor tropicale din Amazon sau Noua Guinee.

Suprafața totală a tuturor recifelor de corali de pe planeta noastră reprezintă mai puțin de 0,25% din mediul marin total. Și totuși, se estimează că aproape două milioane de specii diferite trăiesc în, pe și în jurul recifurilor lumii. Aici crește un sfert din peștii din oceanele noastre, inclusiv unele specii cu care suntem obișnuiți să mâncăm.

Această biodiversitate este fundamentală. Atât sursă de venit, cât și hrană, oferă servicii de neînlocuit umanității. În multe zone de coastă, adevăratele diguri, recifele de corali constituie, de exemplu, un bastion fundamental împotriva fenomenelor naturale violente, cum ar fi cicloni, taifuni sau uragane.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert din recifele de corali din lume sunt considerate a fi suferit deja daune ireversibile, iar două treimi sunt grav amenințate. Din nou și din nou cauza activităților umane care degradează treptat habitatele marine.

Corallium spp. (coral roșu) cu mai mult de 24 de specii

Paracorallium spp. cu 7 specii Scleractinia (corali duri) cu aproximativ 1300 de specii

Antipatharia (corali negri) cu aproximativ 235 de specii

Heliopora coerulea (coral albastru)

Toate mările (tropicale până la reci) și toate adâncimile (0 până la 7000 m) în funcție de specie. Coralii care construiesc recife trăiesc exclusiv la adâncimi mai mici de 50 m și temperaturi ale apei între 21 ° C și 29 ° C.

Nu există date exacte disponibile

Tendință: în scădere

IUCN: coral albastru: vulnerabil; corali roșii, negri și duri: nu sunt evaluați

CITEȘTE: coral albastru: Anexele I și II; corali negri și duri: Anexa II; corali roșii: nu figurează pe CITES

Coralii sunt alcătuite din mici organisme coloniale: polipi. Acestea sunt foarte mici, adesea nu au mai mult de 1 până la 3 mm în diametru, dar împreună pot forma colonii uriașe.

Polipii au tentacule care le permit să ridice alimente precum planctonul. Adesea, beneficiază și de aprovizionarea cu produse organice aduse de algele simbiotice, numite zooxantelle.

specii

Un organism viu

Fiecare formațiune de corali este alcătuită din nenumărați polipi minusculi care, prin secrețiile lor, formează un schelet calcar care crește, în funcție de specie, de la câțiva milimetri la 20 de centimetri pe an. Acești polipi trăiesc în simbioză cu alge unicelulare microscopice, zooxantele, care le furnizează oxigen, zaharuri, aminoacizi și acizi grași. Aceste alge sunt cele care dau recifelor de corali culorile lor magnifice.

Lumina zilei luminează coralii Marii Bariere de Corali, Queensland (Australia)

Prejudecăți

Este obișnuit să credem că coralul prosperă numai în mările calde unde formează faimoasele recife și atoli. În realitate, mările reci din largul Scandinaviei, Marii Britanii și Peninsulei Iberice găzduiesc, de asemenea, recife de corali, care sunt reci de corali adânci, non-fotosintetice.

Lophelia pertusa, o specie de corali de apă rece, în largul Trondheimsfjorden (Norvegia)

Virtutile medicinale

Chiar dacă oamenii de știință abia încep să înțeleagă rolul pe care recifele de corali îl pot juca în medicină, ei folosesc deja organisme făcute din ele pentru a crea tratamente pentru boli precum cancerul și SIDA.

Coral cu coarne (Gorgonacea) în Marea Britanie (Papua Noua Guinee)

Decanii Mării

Ca colonii, recifele de corali mari par a fi cele mai vechi animale coloniale vii din lume. Longevitatea unor colonii o depășește cu mult pe cea a broaștelor țestoase uriașe din Galapagos, care trăiesc mai bine de 200 de ani. Unii pot avea câteva mii de ani, potrivit unor experți. Acestea sunt printre cele mai vechi animale, după ce au apărut acum 500 de milioane de ani !

Marea Barieră de Corali, în largul Cairns, Queensland (Australia)

Degradare și decolorare

Recifele de corali au trecut prin zeci de mii de ani de evoluție naturală. Cu toate acestea, este puțin probabil ca mulți dintre ei să supraviețuiască schimbărilor catastrofale declanșate de oameni care ar fi putut contribui la vulnerabilitatea speciei la boli.

Practici distructive

Pescuitul cu cianură, pescuitul cu dinamită sau explozivi și pescuitul Muroami (care implică lovirea coralului cu un băț) contribuie la distrugerea coralilor. Una dintre cele mai mari amenințări la recifele cu apă rece este traulul de mare adâncime. În ceea ce privește pescuitul excesiv, acesta are un impact asupra echilibrului ecologic al vieții în recifele de corali și perturbă întregul lanț alimentar. Efectele sale depășesc cu mult cele pe care le suferă direct populațiile de pești supra-pescuiți.

În întreaga lume, activitățile turistice (navigație, scufundări sau snorkelling, pescuit) afectează coralii. Vizitatorii ating și ridică corali, agită sedimentele, aruncă ancora în recife. Stațiunile de plajă și infrastructura turistică au fost construite chiar pe reciful de corali și unele chiar elimină apele uzate și deșeurile direct în apele din apropierea acestuia.

La fel ca și construcțiile (pe coastă sau în interior), mineritul, silvicultura și agricultura duc la o creștere a prezenței sedimentelor pe căile navigabile. Acestea ajung în ocean, unde sufocă coralii, deoarece îi lipsesc de lumina de care au nevoie pentru a supraviețui. Distrugerea mangrovei nu face decât să agraveze această problemă, deoarece în mod normal păstrează o cantitate semnificativă de sedimente.

Poluare

Deșeurile provenite de la persoane și industrie, apele uzate, produsele fitosanitare și scurgerile de petrol otrăvesc recifele de corali. Toate aceste substanțe toxice sunt fie deversate direct în ocean, fie transportate de apa râului către mare. Anumiți poluanți, cum ar fi canalizarea și efluenții agricoli care curg până la coastă, determină creșterea ratei. Azot în apa de mare, ceea ce duce la creșterea excesivă a algelor: acestea din urmă sufocă recifele lipsindu-le de lumină.

Exploatarea coralului

Coralul viu este extras din recife pentru a face cărămizi sau ciment pentru a construi drumuri și clădiri. Coralul este, de asemenea, vândut turiștilor ca suvenir sau exportat pentru a alimenta comerțul cu roci vii, în ciuda pagubelor pe care aceste practici le cauzează pe termen lung.

Schimbarea climei

Coralii nu pot supraviețui în apă prea caldă. Încălzirea globală a înrăutățit deja fenomenul de albire a coralilor, care este decăderea animalului care are ca rezultat decolorarea. Se așteaptă ca acest fenomen să crească în mărime și severitate în deceniile viitoare. Înălbirea ar putea însemna sfârșitul recifelor și ecosistemelor de corali, deja slăbite.

Ce face WWF pentru corali?

Din anii 1970, WWF a fost implicat în protecția coralilor. WWF promovează crearea de noi zone marine protejate și combate metodele de pescuit ilegale. De asemenea, suntem hotărâți să luptăm împotriva schimbărilor climatice și să influențăm politicile maritime și de pescuit.

Zonele marine protejate sunt una dintre cele mai dovedite metode de conservare a coralilor și a fascinantei lumi subacvatice. Intervenția umană și exploatarea resurselor sunt strict reglementate și uneori chiar complet interzise. WWF este adesea inițiatorul identificării zonelor marine importante din punct de vedere ecologic și biologic. În colaborare cu politicieni și autorități locale, WWF a reușit deseori să protejeze aceste zone marine.

2012 a fost un succes răsunător pentru WWF, deoarece guvernul australian a creat cea mai mare rețea de arii marine protejate din lume. Acesta din urmă acoperă trei oceane (India, Pacific și Sud) și mările lor adiacente: Arafura, Timor și Tusman.

Pescuitul durabil este un alt mod eficient de protejare a coralilor. WWF luptă împotriva metodelor de pescuit ilegale, precum plasele cu traule sau pescuitul de fund cu dinamită sau cianură și dorește să interzică aceste metode prin legislație în toate țările.

O rețea mare de arii marine protejate

În Triunghiul coral din Asia de Sud-Est, au fost înregistrate 1972 arii marine protejate. Acestea reprezintă 9,4% din suprafața totală a mărilor lumii