O acțiune penală împotriva unui funcționar public ... întrerupe prescripția de patru ani împotriva persoanei publice corespunzătoare ?

Regimul de suspendare (decădere) pe o perioadă de patru ani (legea din 31 decembrie 1968) este formidabil de complex.

funcționar

În 1977, Consiliul de stat a susținut că dispozițiile articolului 2 din legea din 31 decembrie 1968 subordonează întreruperea termenului de prescripție pe care îl prevăd în cazul recursului judiciar la implicația unui public comunitar. În consecință, acțiunea introdusă de victima unui accident de lucrări publice împotriva contractantului responsabil de această lucrare (și nu împotriva comunității) nu a întrerupt termenul de prescripție cu privire la comunitatea publică principală. A lucrării (Consiliul de stat, secțiunea, din 24 iunie 1977, 96584 01403, publicat în colecția Lebon).

Da, dar, în afară de faptul că, în acest sens, judecătorii administrativi și judiciari nu erau perfect în ton (punctele lor de vedere se apropiau treptat în această privință, vezi de exemplu aici), ideea de a ști dacă această jurisprudență a fost sau nu, încă relevant.

Răspunsul este acum clar:

această jurisprudență este confirmată de judecătorul judiciar.

Este într-adevăr o confirmare izbitoare a acestei jurisprudențe din 1977 pe care tocmai a făcut-o Cour de cassation. Într-adevăr, o persoană este victima unui funcționar public. Ea inițiază o plângere împotriva acestui agent. Și nu împotriva persoanei publice și, inițial, a unui alt recurs împotriva persoanei publice.

Curtea de Casație amintește că articolul al. 2 din Legea nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968, supune la interogarea unei autorități publice întreruperea termenului de prescripție pe care o prevede în cazul unui recurs judiciar.

Curtea de Apel a considerat că: „plângerea depusă în cadrul procedurii penale împotriva domnului X ... F… intentată în judecată pentru vătămări neintenționate ar fi putut întrerupe cursul termenului de prescripție de patru ani pentru acțiunea de răspundere împotriva statului pe baza o încălcare a principiului egalității înaintea taxelor publice ".

Prin urmare, Curtea de Casație a cenzurat această poziție afirmând că respectiva Curte de Apel ar fi trebuit să verifice dacă o autoritate publică a fost sau nu implicată în procesul penal în acest caz.

Notă: această judecată a fost încă puțin ciudată. Dar a fost, și remarcabil, de domnul Henri Conte pe site-ul Dalloz Actualités:

Iată oprirea:

Curtea de Casație, civilă, Camera civilă 2, 16 ianuarie 2020, 18-24.594, Publicat în buletin

M. Pireyre (președinte), președinte
SARL Meier-Bourdeau, Lécuyer și asociați, SCP Boré, Salve de Bruneton și Mégret, avocat (i)

ÎN NUMELE OAMENILOR FRANȚI

CURTEA DE CASSATION, A DOUA CAMeră CIVILĂ, a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA DE CASARE
______________________

Audiere publică din 16 ianuarie 2020

M. PIREYRE, președinte

Contestația nr. E 18-24.594

REPUBLICA FRANȚĂ

ÎN NUMELE OAMENILOR FRANȚI
_________________________

HOTĂRÂREA CURȚII DE CASSATION, A DOUA CAMeră CIVILĂ, DIN 16 IANUARIE 2020

Agentul judiciar de stat, cu domiciliul […], a formulat contestație nr. E 18-24.594 împotriva hotărârii pronunțate la 15 octombrie 2018 de Curtea de Apel Basse-Terre (camera 1 civilă), în litigiul care se opune Fondului de garantare pentru victime al Faptei de terorism și alte infracțiuni, al cărui sediu este […], inculpat în casare.

Reclamantul invocă, în susținerea recursului său, cele trei motive de casare anexate la prezenta hotărâre.

Dosarul a fost comunicat procurorului general.

La raportul dlui Besson, consilier, observațiile SARL Meier-Bourdeau Lécuyer și asociați, avocat al agentului judiciar de stat, SCP Boré, Salve de Bruneton și Mégret, avocat al Fondului de garantare pentru victimele actelor de terorism și altele infracțiuni și avizul dlui Grignon-Dumoulin, avocat general, după dezbaterile din ședința publică din 4 decembrie 2019, unde domnul Pireyre, președinte, dl Besson, consilier au fost prezent raportor, dna Gelbard-Le Dauphin, decan consilier și doamna Rosette, funcționară de cameră,

a doua cameră civilă a Curții de Casație, formată din președintele și consilierii menționați, după ce a deliberat în conformitate cu legea, a pronunțat această hotărâre.

Întrucât, conform hotărârii atacate (Basse-Terre, 15 octombrie 2018), în urma unei spargeri, ofițerii de poliție au interceptat un vehicul în care se afla în special domnul G ..., care a fost rănit de un foc tras de unul dintre acești agenți., Domnule F ...; că domnul G ..., despre care s-a dovedit că nu este unul dintre autorii jafului, precum și mama sa, doamna U ... G ..., și fratele său, domnul A ... (consoartele G ...), A confiscat o comisie de despăgubire pentru victimele infracțiunilor (CIVI) pentru a fi despăgubită pentru pagubele acestora; că după ce a plătit pe 22 iulie 2010 consortilor G ... indemnizațiile care le-au fost alocate prin decizia CIVI din 21 iunie 2010, Fondul de garantare pentru victimele actelor de terorism și alte infracțiuni (FGTI) exercitat la 22 ianuarie 2016, în baza articolului 706-11 din Codul de procedură penală, un recurs subrogator împotriva agentului judiciar de stat, al cărui agent, domnul F ..., fusese declarat vinovat, 10 martie, 2015, infracțiunea de vătămare involuntară a persoanei domnului G…;

Întrucât nu este necesar să se pronunțe printr-o decizie special motivată cu privire la primul motiv, anexat, care, în mod evident, nu va conduce la casare;

Cu privire la al doilea motiv:

În timp ce agentul judiciar de stat critică hotărârea pentru că a spus că acțiunea FGTI împotriva sa este admisibilă, atunci, în conformitate cu mijloacele:

1 °/că o chemare în judecată întrerupe prescripția, precum și termenele de acțiune, dacă aceasta a fost comunicată persoanei care trebuie împiedicată să prescrie; faptul că articolul 2 alineatul (2) din Legea nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968 face ca întreruperea termenului de prescripție pe care o prevede în caz de recurs legal să fie supusă interogării unei autorități publice; că judecând dimpotrivă că plângerea depusă în cadrul procedurii penale împotriva domnului F ..., urmărit penal pentru vătămări neintenționate, ar fi putut întrerupe cursul termenului de prescripție de patru ani al acțiunii de răspundere împotriva statului pe baza o încălcare a principiului egalității în fața acuzațiilor publice, fără a constata că o autoritate publică a fost implicată în procesul penal, curtea de apel și-a privat decizia de temei juridic în ceea ce privește articolele 2241 din codul civil și 2, paragraful 2, al legii nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968;

2 °/că o contestație judiciară nu întrerupe termenul de prescripție dacă nu are același scop ca procedura în care se pretinde întreruperea; că, judecând că plângerea depusă de FGTI în cadrul procedurii penale inițiate împotriva domnului F ... pentru fapte de leziuni involuntare a întrerupt termenul de prescripție a acțiunii de răspundere împotriva statului pentru încălcarea egalității înainte de acuzațiile publice, atunci când cele două proceduri nu se referea la aceeași cauză legală, curtea de apel a încălcat articolele 2241 din codul civil și 2 din legea nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968;

Dar, având în vedere că constituția părții civile a victimei unui prejudiciu împotriva singurului autor public oficial al faptelor la originea acestui prejudiciu și care sunt susceptibile să angajeze responsabilitatea unei autorități publice, deoarece are ca scop obținerea de daune, în sensul dispozițiilor articolului 2 din legea nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968, la evenimentul operativ, existența, suma sau plata „unei creanțe asupra acestei autorități publice întrerupe cursul celor patru -prescrierea pe anul a acestei cereri, chiar dacă autoritatea publică nu a fost implicată în procesul penal;

Prin urmare, Curtea de Apel a hotărât în ​​mod corect că este irelevant faptul că agentul judiciar de stat nu era parte la ancheta judiciară sau la procesul penal și că, în cazul de față, în care evenimentul care a dat naștere responsabilității statul a locuit în împușcăturile trase de domnul F ... în exercitarea atribuțiilor sale de menținere a păcii, care a constituit elementul material al infracțiunii de violență neintenționată care face obiectul procedurii penale, constituția părții civile cu ocazia acestei proceduri întrerupse într-adevăr termenul de prescripție al acțiunii în răspundere împotriva statului;

Din care rezultă că motivul este nefondat;

Și pe a treia cale:

Dar, având în vedere că Curtea de Apel, după ce a reamintit că evenimentul care a dat naștere responsabilității statului a stat în împușcătura trasă de domnul F ... în exercitarea funcțiilor sale de menținere a păcii, a reținut exact că în acest caz pretinsul încălcarea egalității în fața acuzațiilor publice a rezultat tocmai din faptele care constituiau infracțiunea a cărei autor a fost domnul F ... și care a dat naștere unei despăgubiri de către FGTI, astfel încât acesta din urmă să poată, subrogat în drepturile victimelor a infracțiunii, acționați valabil pe această bază împotriva statului;

Din care rezultă că motivul este nefondat;

DIN ACESTE MOTIVE, Curtea:

RESPINGE recursul;

Lăsați costurile la trezoreria publică;

Având în vedere articolul 700 din Codul de procedură civilă, respinge cererea agentului judiciar de stat și îl obligă să plătească Fondului de garantare pentru victimele actelor de terorism și a altor infracțiuni suma de 3.000 de euro;

Astfel făcut și judecat de Curtea de Casație, camera a doua civilă și pronunțat de președinte în ședința sa publică din 16 ianuarie două mii douăzeci.

MIJLOACE ANEXATE la prezenta hotărâre

Resurse produse de SARL Meier-Bourdeau Lécuyer și asociați, avocat al Consiliului, pentru agentul judiciar de stat

PRIMELE MIJLOACE DE ÎNCETARE

S-A PLÂNGIT cu hotărârea de nulitate atacată că AVIR spune că acțiunea Fondului de garantare pentru acte de terorism și alte infracțiuni împotriva agentului judiciar al statului este admisibilă și că statul este responsabil pentru prejudiciul suferit de R ... G ..., U… G… și T… A… împotriva statului și să aibă obligat agentul judiciar al statului să plătească Fgti suma de 1.849.649,58 euro cu rata legală a dobânzii din documentul de inițiere a procedurii;

ADORĂ CĂ atunci când procurorul care a comunicat un caz, adresează instanței concluzii scrise prin care nu se limitează la trimiterea la justiție, judecătorul nu se poate pronunța fără a se asigura că aceste concluzii au fost comunicate în mod regulat părților sau că acestea din urmă au fost capabile să răspundă; că prin simpla notare că procurorul a solicitat confirmarea hotărârii atacate prin notificare scrisă din 13 decembrie 2017, fără a observa că părțile au primit comunicarea scrisă a acestei notificări și au putut să răspundă la aceasta în mod util sau că ministerul publicul a fost reprezentat la ședința din 7 mai 2018 și a dezvoltat observații orale la care părțile au avut ocazia să răspundă, chiar și după încheierea procedurii, în aplicarea articolului 445 din codul de procedură civilă, apelul instanței și-a privat decizia de temei juridic în ceea ce privește articolele 16 și 431 din Codul de procedură civilă, împreună cu articolul 6 § 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

AL DOILEA MOD DE ÎNCETARE

Există obiecții împotriva hotărârii de asistență medicală atacată împotriva faptului că a spus că acțiunea Fondului de garantare pentru acte de terorism și alte infracțiuni împotriva agentului judiciar de stat este admisibilă;

1) ÎNTRUCÂT o citație în instanță întrerupe prescripția, precum și termenele de acțiune dacă a fost comunicată celei pe care dorim să o împiedicăm să prescrie; acel articol al. 2 din Legea nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968, supune întreruperii termenului de prescripție prevăzut în cazul unui recurs judiciar la interogarea unei autorități publice; că dimpotrivă, judecând că plângerea depusă în cadrul procedurii penale împotriva domnului X ... F ... urmărit penal pentru vătămări neintenționate ar fi putut întrerupe cursul termenului de prescripție de patru ani pentru acțiunea în răspundere împotriva statului pe baza unui încălcarea principiului egalității în fața acuzațiilor publice, fără a constata că o autoritate publică a fost implicată în procesul penal, curtea de apel și-a privat decizia de temei juridic în ceea ce privește articolele 2241 din codul civil și 2 în temeiul alineatului (2) din lege nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968;

2) ÎNTRUCÂT apelul judiciar nu întrerupe termenul de prescripție dacă nu are același scop ca și procedura în care se pretinde întreruperea; că, judecând că plângerea depusă de Fgti în cadrul procedurii penale intentate împotriva domnului F ... pentru fapte de vătămări involuntare a întrerupt termenul de prescripție a acțiunii în răspundere împotriva statului pentru încălcarea egalității înaintea acuzațiilor publice, atunci când două proceduri nu se refereau la aceeași cauză legală, curtea de apel a încălcat articolele 2241 din codul civil și 2 din legea nr. 68-1250 din 31 decembrie 1968.

AL treilea mijloc de rupere

S-A PLÂNGIT cu hotărârea de asistență medicală atacată că AVIR spune că statul este responsabil pentru prejudiciul suferit de R ... G ..., U ... G ... și T ... A ... împotriva statului și a condamnat agentul judiciar al statului să plătească Fgti suma de 1.849.649,58 euro împreună cu rata legală a dobânzii din documentul de inițiere a procedurii;