OBEZITATE: Când sărăcia te îngrașă

Stresul, insecuritatea alimentară, factorii socio-economici care reduc accesul la alimente proaspete, lipsa somnului, tulburările orale, toți factorii sunt prezenți la aceste femei care beneficiază de ajutor alimentar pentru a-și crește considerabil riscul de obezitate. Studiul Abena relevă astfel printre aceste femei precare o prevalență a obezității de 35%, nu numai excepțional de mare în comparație cu populația generală (17%), dar care se înrăutățește extrem de rapid. Concluzii, publicate în ultimul buletin săptămânal InVS, care solicită accesul urgent la îngrijirea acestor femei expuse în special la comorbiditățile obezității.

Studiul Abena (Starea alimentară și nutrițională a beneficiarilor de ajutor alimentar) 2011-2012 1 s-a concentrat asupra adulților cu vârsta de 18 ani sau peste care au recurs la ajutorul alimentar în timpul iernii 2011-2012, în 6 teritorii urbane ale Franței metropolitane. Înălțimea și greutatea au fost măsurate și IMC calculat pentru 1.151 de participanți, inclusiv 688 de femei. Au fost luați în considerare diferiții factori socio-demografici.

Nivelul socio-economic este puternic implicat în accesul la alimente pentru o dietă diversificată. Dintre aceste femei aflate într-o situație de sărăcie și precaritate, ratele de exces de greutate de 71,0% și obezitate de 35,5% sunt elocvente. Dincolo de aceasta, riscul de obezitate pare a fi asociat independent cu vârsta, nivelul școlii, tipul de ajutor alimentar, acoperirea suplimentară a asigurărilor de sănătate, tipul de locuință și situația. Autorii constată că, din 2004, în ciuda eforturilor de îmbunătățire a ajutorului alimentar, prevalența obezității a crescut în rândul beneficiarilor ajutorului, cele mai vulnerabile situații fiind asociate cu riscul crescut de obezitate.

Insecuritatea alimentară, care persistă în ciuda ajutorului alimentar primit, este prezent la 3 din 4 femei care primesc ajutor, 31% moderat și 43% sever. Prezența copiilor dependenți crește nivelul de insecuritate alimentară care este el însuși asociat cu un IMC mai mare. Aceste date ridică problema cum să gestionăm această insecuritate și consecințele sale pe termen lung asupra sănătății acestor femei și a copiilor lor.

Sănătate bucală deficitară se observă la o foarte mare majoritate a femeilor din eșantion.

18% dintre aceste femei cu 5 până la 14 dinți lipsă și neînlocuiți, o afecțiune dentară asociată cu un risc de 4 ori de obezitate,
35% au văzut un dentist în urmă cu mai bine de 2 ani sau nu l-au văzut niciodată,
26% spun că au experimentat disconfort oral în ultimele 12 luni.

În timp ce dinții și capacitățile de mestecat sunt elemente cheie ale nutriției optime, aceste date evidențiază importanța îmbunătățirii accesului la îngrijirea dentară pentru aceste femei în situații precare, în special pentru cei mai tineri, pentru care asocierea dintre corpulență și numărul de dinți lipsă și nu înlocuiți apare aici mai marcat.

Lipsa de odihnă și în mod specific somnul, un factor bine documentat al obezității, se adaugă la setul de factori de risc. La acest grup de femei, mai mult de una din 10 are un timp de somn deosebit de scurt, mai puțin de 5 ore, o lipsă de somn asociată cu o prevalență a obezității de 55,6% față de 32,6% pentru femeile care dorm mai mult de 5 ore. Precaritatea locuinței și stresul, deși nu au fost luate în considerare în sondaj și probabil să fie deosebit de probabile, sunt percepute aici ca factori de confuzie în relația de somn-obezitate.

Concluzii care fac apel, după cum scrie în editorialul său, Arnaud Basdevant (Institutul de Cardiometabolism și Nutriție (ICAN), Universitatea Pierre și Marie Curie, AP-HP, Hôpital de la Pitié-Salpêtrière, Paris) să recunoască „ o prioritate clinică imediată: asigurarea accesului la îngrijirea acestor persoane, în special expuse la afecțiuni cronice consecutive ".