Guta: acid uric scăzut protejează împotriva crizei dureroase

Guta este o boală inflamatorie extrem de dureroasă a articulațiilor. Este legat de un nivel de acid uric, care este prea mare în sânge și în țesuturi și care precipită în cristale în timpul atacurilor de artrită acută. Doar scăderea treptată și susținută a uremiei va vindeca boala, dar este încă necesar să coborâți sub 60 mg/l. De dr. Jean-Paul Marre, reumatolog, CHU Pitié-Salpêtrière, Paris

Publicat pe 02.10.2019

Cum este guta ?

Guta acută apare pe un fond de acid uric ridicat în sânge, care poate fi crescut printr-o dietă bogată în purine, consum de alcool, anumite medicamente, intervenții chirurgicale, un atac de cord sau traume.

Primele atacuri se rezolvă de obicei după trei până la zece zile. Fără un tratament adecvat, mai mult de 50% dintre persoanele cu un atac de gută acut vor reapărea în termen de un an.

În timp, convulsiile pot deveni mai lungi și mai frecvente și pot afecta mai multe articulații și pot duce la complicații, ceea ce necesită gestionare pentru a preveni riscul de distrugere a articulațiilor.

Creșterea nivelului de acid uric în sânge și boala gută poate fi asociată cu alte boli, cum ar fi hipertensiunea arterială, calculii renali, obezitatea și hiperlipidemia. Toate acestea pot duce, de asemenea, la un risc crescut de boli cardiovasculare.

Putem preveni guta ?

Schimbarea obiceiurilor de viață este un aspect cheie al prevenirii gutei, cum ar fi reapariția atacurilor acute de gută.

Riscul de a dezvolta gută este crescut cu 50% dacă consumați o mulțime de fructe de mare (pește și fructe de mare) și beți o jumătate de bere pe zi. Se mărește cu 20% atunci când se consumă 10 g (un pahar) de alcool sau un pahar de băuturi spirtoase pe zi. Pe de altă parte, consumul de produse lactate (lapte, iaurt, brânzeturi fără grăsime) este invers proporțional cu uricemia.

O dietă bine urmată poate realiza o reducere de aproximativ 10 mg (sau 60 mmol/L) de acid uric în sânge. Dieta ar trebui să fie echilibrată, dar va avea ca scop eliminarea prioritară a alimentelor care conțin purine (produs de degradare a ADN al nucleului celulelor animale). Prin urmare, dieta trebuie redusă în proteine animale (mai puțin de 100 de grame pe zi), favorizând proteinele vegetale (leguminoase) și produsele lactate. Prin urmare, trebuie să reducem:

• Maruntaie (ficat, rinichi, tripă, creier, cap de vițel, limbă etc.),

• Sardine, hamsii, hering, ouă de pește.

• Extracte din carne (bulion, suc, jeleu),

• Carne rece, vânat de fazan,

• Brânzeturi foarte fermentate,

• Maioneză, smântână, sosuri grase, alimente prăjite.

Maruntaie, mezeluri și carne de vânat sunt înlocuite cu șuncă, file de pui sau curcan, pește și carne cu conținut scăzut de grăsimi.

Deserturile sunt înlocuite cu produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și salate de fructe sau fructe proaspete (portocale, grapefruit, caise etc.).

De asemenea, este de dorit o suprimare a consumului de bere (chiar și fără alcool) și o reducere marcată a consumului de alcool și sodă.

Este foarte important să practici o activitate fizică suficientă și regulată (30 de minute de cel puțin 3 ori pe săptămână) pentru a controla sau reduce excesul de greutate (evitând sporturile violente și sporturile de contact).

Dacă greutatea este excesivă, va fi de asemenea indicat să limitați aportul nutrițional zilnic (aproximativ 2000 kcal/zi). Această limitare va fi și mai mare atunci când activitatea fizică este mare.

În caz de transpirație (căldură, activitate fizică), este necesar să vă asigurați că beți mai multă apă sau suc de citrice (lămâi stoarse sau portocale), însă evitând băuturile zaharoase, cum ar fi băuturile răcoritoare, care cresc riscul de cădere. Este posibilă alcalinizarea urinei pentru a evita riscul precipitării acidului uric prin consumul de 1/2 litru de apă VICHY (cu excepția cazurilor de hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă).

La femeile aflate în postmenopauză, terapia de substituție hormonală a fost asociată cu un risc redus de gută.

În caz de hipertensiune arterială, diureticele cresc uricemia și riscul de gută, în timp ce anumite medicamente antihipertensive scad uricemia (losartan).

Dacă hiperuricemia este tratată în mod curent cu medicamente ?

Doar 10% dintre persoanele cu niveluri ridicate de acid uric (hiperuricemie) vor suferi de gută. Prin urmare, nu este necesar să se trateze hiperuricemia în absența gutei dovedite, a urolitiazei sau a factorului de risc asociat, în special cardiovascular.

În Franța, tratamentul hipouricemic este indicat atunci când se repetă atacurile de gută, când există artropatie gută sau tophi, sau când există colici renale sau când există boli asociate expuse unui risc cardiovascular.

Exercițiul cardiovascular este necesar în caz de hiperuricemie. Corectarea obezității este unul dintre obiectivele prioritare ale tratamentului. Această corecție reduce hiperuricemia și acționează asupra factorilor de risc cardiovascular asociați cu gută.

Factorul de risc genetic

Guta: rolul unei diete slabe nu este atât de important

Tratarea gutei poate reduce, de asemenea, riscul de insuficiență renală

Acid uric: reducerea acestuia reduce riscul cardiovascular și mai ales cel renal

Potrivit unui studiu francez

Guta: 450.000 de persoane afectate

Boala Alzheimer: obezitatea ar putea agrava simptomele

Cancer de sân: atunci când celulele tumorale joacă de-a v-ați ascunselea

Melanom: spre un nou vaccin personalizat

Seria de primejdii studențești

„A existat o ignorare completă și totală a problemei sănătății la universitate”