Tăierea internetului, noua tentație a regimurilor africane

În urma alegerilor din Republica Democrată Congo, internetul și SMS-urile au fost suspendate. Aceasta nu este prima țară de pe continent care folosește această metodă.

tentație

Postat pe 02 ianuarie 2019 la 18:16 - Actualizat pe 03 ianuarie 2019 la 06:45

Timp de citire 4 min.

  • Partajare
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajarea este dezactivată Trimiteți prin e-mail
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată

Ciberbrutalitatea prinde putere. În timpul alegerilor sau al revoltelor, țările africane se întunecă pe harta globală a internetului, dispărând chiar și câteva zile sau săptămâni. Reducerea telecomunicațiilor în timpul alegerilor face acum parte din arsenalul regimurilor africane care se tem de insurgența populară. Pe măsură ce traversează cartierele sensibile dobândite de la opoziție, ele blochează teritoriile digitale.

De data aceasta este rândul Republicii Democrate Congo (RDC), unde aproape 4% din cei 90 de milioane de locuitori au, în circumstanțe normale, acces la internet. Nu a fost raportată nicio întrerupere în ziua votării, duminică, 30 decembrie - un vot prezidențial și provincial care a avut loc cu doi ani și o săptămână în urmă. Dar a doua zi, la sfârșitul dimineții, Internetul și SMS-urile au fost suspendate. O modalitate, potrivit consilierilor președintelui ieșit, Joseph Kabila, de a reduce aparatul de zvon nebun și „știrile false”, dar și diseminarea rezultatelor înainte de proclamarea lor oficială sau temerea dovezilor de fraudă. O măsură dovedită, de asemenea, blochează coordonarea demonstrațiilor sau reduce scurt proiectele insurecționare schelate pe rețelele de socializare, teren popular pentru activiști.

Traficanții de telecomunicații

Ce contează dacă aceasta întârzie numărarea buletinelor de vot de către comisia electorală - așa cum i-a spus președintele său, Corneille Nangaa - și subminează feedback-ul informațiilor de către zeci de mii de observatori din societatea civilă, Biserica Catolică și organizațiile regionale acreditate. „Nu putem permite celor care doresc să provoace haos să acționeze”, a spus un consilier al șefului statului. Acesta din urmă este, de altfel, indiferent față de mesajul mai multor diplomați occidentali care solicită autorităților congoleze „să nu blocheze mijloacele de comunicare”.

Acum doi ani, fusese la fel. Cu o zi înainte de 19 decembrie 2016, data încheierii oficiale a celui de-al doilea și ultimul mandat al lui Joseph Kabila, marcat de violența populară, regimul congolez ordonase deja tuturor operatorilor să își suspende serviciile.

De data aceasta, apelurile nu sunt suspendate și unele hoteluri elegante sunt chiar cruțate pentru moment; ceea ce le face cyber-oaze pentru privilegiați. În această țară imensă din Africa Centrală cu nouă frontiere, nu mai rămâne decât să găsești cartele SIM din țările vecine. Ce face afacerea traficanților din Kinshasa care traversează râul Congo încărcat cu saci de așchii și reîncărcări de credite cumpărate în Brazzaville.

Cele mai apropiate două capitale din lume se descurcă bine. Intr-un fel sau altul. La sfârșitul anului 2015, în timpul referendumului pentru schimbarea Constituției care i-a permis președintelui Denis Sassou-Nguesso să candideze pentru un nou mandat, apoi în timpul alegerilor prezidențiale marcate din martie 2016, regimul Congo-Brazzaville a justificat reducerea telecomunicațiilor prin „Din motive de securitate și siguranță națională”. Puricii din RDC, pe atunci foarte populari, traversaseră râul.

Impozitați utilizarea rețelelor sociale

Teritoriile digitale africane sunt din ce în ce mai amenințate de regimuri autoritare pentru care informațiile online sunt dificil de controlat. La jumătatea lunii decembrie, Sudanul lui Omar Al-Bashir, surprins de proteste la scară largă, l-a privat pe oamenii săi de Internet. Un exemplu care confirmă faptul că șefii de stat africani se numără printre principalii utilizatori ai blocadelor de telecomunicații, potrivit raportului „Transparență” al Facebook. La aceasta se adaugă adoptarea legilor antiteroriste care încorporează dimensiunea cibernetică sau care prevăd o creștere drastică a prețului telecomunicațiilor. Pentru că alții, precum Uganda, au decis să impoziteze utilizarea rețelelor sociale.

"Internetul a devenit noul câmp de luptă, iar activiștii africani nu se pot lipsi de rețelele sociale pentru a mobiliza și disemina informații", a declarat consultantul american Jeffrey Smith, șeful cabinetului Vanguard Africa, care susține mișcările pro-democratice. Regimurile au înțeles acest lucru și s-au echipat pentru a monitoriza activitatea online și a face astfel arestări sau pur și simplu pentru a întrerupe telecomunicațiile. "

În ultimii ani, unele regimuri s-au orientat și către partenerul lor privilegiat, China, pentru a se echipa cu instrumente de monitorizare și spionare a activității digitale a cetățenilor lor, chiar dacă aceasta înseamnă a vedea administrațiile lor spionate în schimb de Beijing. Înainte de a părăsi puterea în Zimbabwe, Robert Mugabe își lăsase serviciile de securitate și noul minister al securității cibernetice să achiziționeze „IMSI Catcher”, dispozitive de interceptare și geolocalizare a telecomunicațiilor, conform studiilor fundamentate ale specialiștilor care doresc să mențină anonimatul.

Industria ciberspionajului, în special chineză, israeliană, europeană și rusă, oferă tot mai multe servicii regimurilor dornice de aceste soluții sofisticate pentru a-și monitoriza adversarii. Printre cei mai cunoscuți clienți se numără Etiopia, Sudan, Camerun, Maroc, Congo-Brazzaville, Tanzania, Zimbabwe, Rwanda ...

Dar în perioadele de alegeri cu risc ridicat sau de demonstrații populare, simpla reducere rămâne, de asemenea, un mijloc eficient și foarte la modă. Oricum puțin costisitor, deoarece această deconectare de la un întreg stat sufocă economia. Politologul Darrel West, al grupului de reflecție american Brookings Institution, a evaluat astfel consecințele economice ale 81 de tăieri pe internet în 19 țări între iunie 2015 și iulie 2016. Potrivit calculelor sale, pierderile se ridică la 2,4 miliarde de dolari (aproximativ 2,1 miliarde de euro) ), inclusiv 320 de milioane pentru Maroc și 72 de milioane pentru Congo-Brazzaville. Represiunea online are, așadar, un anumit cost, chiar dacă rămâne puțin slabă în fața amenințării de a pierde alegerile.

Vizualizați contribuțiile

  • Partajare
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajarea este dezactivată Trimiteți prin e-mail
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată
  • Partajare dezactivată Partajare dezactivată