AMOXICILINA 125MG ZTV PDR 60ML

Prezentare

Cod CIP

Substanțe active

Clasa terapeutică

Laborator

Rată

Preț de vânzare: 1,16 € Rată de rambursare:%

revista

utilizare

Indicații terapeutice

AMOXICILLIN ZENTIVA LAB este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții la adulți și copii (vezi secțiunile Doze și mod de administrare, Avertismente și precauții de utilizare și Proprietăți farmacodinamice):

Sinuzită bacteriană acută

Otita medie acută

Strep gât/faringită documentată

Exacerbări acute ale bronșitei cronice

Bacteriuria sarcinii asimptomatice

Febra tifoidă și paratifoidă

Abces dentar cu celulită

Infecții articulare pe proteze

Eradicarea Helicobacter pylori

· Boala Lyme

AMOXICILLIN ZENTIVA LAB este, de asemenea, indicat pentru profilaxia endocarditei.

Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a antibacterianelor.

Doze și mod de administrare

Doza de AMOXICILLIN ZENTIVA LAB aleasă pentru a trata o anumită infecție ar trebui să ia în considerare:

- agenți patogeni suspectați și sensibilitatea lor probabilă la agenții antibacterieni (vezi secțiunea Avertismente și precauții de utilizare);

· Gravitatea și locul infecției;

Vârsta, greutatea și funcția renală a pacientului; Vezi mai jos.

Durata tratamentului va depinde de tipul de infecție și de răspunsul pacientului la tratament și, în general, ar trebui să fie cât mai scurtă posibil. Unele infecții necesită tratament prelungit (vezi pct Avertismente și precauții de utilizare tratament prelungit).

Adulți și copii ≥ 40 kg

Sinuzită bacteriană acută

250 mg până la 500 mg la fiecare 8 ore sau 750 mg la 1 g la fiecare 12 ore

Pentru infecții severe 750 mg până la 1 g la fiecare 8 ore

Cistita acută poate fi tratată cu 3 g de două ori pe zi timp de o zi

Bacteriuria sarcinii asimptomatice

Abces dentar cu celulită

Otita medie acută

500 mg la fiecare 8 ore, 750 mg la 1 g la fiecare 12 ore

Pentru infecții severe 750 mg până la 1 g la fiecare 8 ore timp de 10 zile

Streptococ durere în gât/faringită

Exacerbări acute ale bronșitei cronice

500 mg până la 1 g la fiecare 8 ore

Febra tifoidă și paratifoidă

500 mg până la 2 g la fiecare 8 ore

Infecții articulare pe proteze

500 mg până la 1 g la fiecare 8 ore

Profilaxia endocarditei

2 g pe cale orală, o singură doză cu 30 până la 60 de minute înainte de procedură

Eradicarea Helicobacter pylori

750 mg până la 1 g de două ori pe zi în combinație cu un inhibitor al pompei de protoni (cum ar fi omeprazol sau lansoprazol) și un alt antibiotic (cum ar fi claritromicina sau metronidazolul) timp de 7 zile

Boala Lyme (vezi secțiunea Avertismente și precauții de utilizare)

Faza incipientă: 500 mg până la 1 g la fiecare 8 ore până la maximum 4 g/zi în doze divizate timp de 14 zile (10 - 21 zile)

Faza târzie (implicare sistemică): 500 mg până la 2 g la fiecare 8 ore până la maximum 6 g/zi în doze divizate timp de 10 până la 30 de zile

* Recomandările oficiale de tratament trebuie luate în considerare pentru fiecare indicație.

Precauții de utilizare

Contraindicații

Hipersensibilitate la substanța activă, la peniciline sau la oricare dintre excipienții enumerați în secțiunea Compoziţie.

Antecedente de reacții severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la un alt beta-lactam (de exemplu, cefalosporină, carbapenem sau monobactam).

Sarcina și alăptarea

Studiile la animale nu au produs efecte nocive directe sau indirecte asupra reproducerii. Datele limitate privind utilizarea amoxicilinei la femeile gravide nu indică un risc crescut de malformații congenitale. Amoxicilina poate fi utilizată la femeile gravide dacă beneficiile potențiale depășesc riscurile potențiale ale tratamentului.

Amoxicilina este excretată în laptele uman în cantități mici, cu un posibil risc de sensibilizare. Prin urmare, diareea și infecția fungică a membranelor mucoase sunt posibile la sugarul alăptat și poate necesita întreruperea alăptării. Amoxicilina poate fi utilizată numai în timpul alăptării după evaluarea raportului beneficiu/risc de către medicul curant.

Nu există date privind efectele amoxicilinei asupra fertilității umane. Studiile asupra reproducerii la animale nu au arătat niciun efect asupra fertilității.

Avertisment și precauții de utilizare

Înainte de a începe tratamentul cu amoxicilină, este necesară o examinare atentă pentru a verifica antecedentele de reacții de hipersensibilitate la peniciline, cefalosporine sau alte beta-lactame (vezi secțiunile Contraindicații și Efecte secundare).

La pacienții tratați cu peniciline au fost observate reacții de hipersensibilitate grave și uneori letale (inclusiv reacții adverse severe la nivelul pielii și reacții anafilactice). Astfel de reacții sunt mai susceptibile să apară la pacienții cu antecedente de hipersensibilitate la penicilină și la persoanele cu atopie. Apariția oricărei manifestări alergice necesită oprirea tratamentului cu amoxicilină și implementarea unui alt tratament adecvat.

Microorganisme nesensibile

Amoxicilina nu este adecvată pentru tratamentul anumitor tipuri de infecții, cu excepția cazului în care agentul patogen este deja documentat și se știe că este sensibil la amoxicilină sau dacă există o probabilitate foarte mare ca agentul patogen să fie susceptibil la aceasta (vezi secțiunea Proprietăți farmacodinamice). Acest lucru se aplică în special tratamentului pacienților cu infecții ale tractului urinar și infecții severe ale urechii, nasului și gâtului.

Convulsiile pot apărea la pacienții cu insuficiență renală sau care primesc doze mari sau la pacienții cu factori predispozanți (de exemplu, antecedente de convulsii, epilepsie tratată, tulburări meningeale (vezi secțiunea Efecte secundare))).

La pacienții cu insuficiență renală, doza trebuie ajustată în funcție de gradul de insuficiență renală (vezi pct Doze și mod de administrare).

Debutul eritemului generalizat febril asociat cu pustule la începutul tratamentului poate fi un simptom al pustulozei exantemice generalizate acute (AGEP) (vezi secțiunea Efecte secundare). Această reacție necesită întreruperea amoxicilinei și contraindică orice administrare ulterioară a acestui medicament.

Amoxicilina trebuie evitată dacă se suspectează mononucleoză infecțioasă, deoarece apariția unei erupții morbiliforme a fost asociată cu această afecțiune după utilizarea amoxicilinei.

Reacția Jarisch-Herxheimer

Au fost observate reacții Jarisch-Herxheimer după tratamentul bolii Lyme cu amoxicilină (vezi pct Efecte secundare). Aceasta este o consecință directă a activității bactericide a amoxicilinei asupra bacteriilor responsabile de boala Lyme, spirocheta Borrelia burgdorferi. Pacienții trebuie să fie asigurați că aceasta este o consecință frecventă și de obicei autolimitată a tratamentului cu antibiotice pentru boala Lyme.

Proliferarea microorganismelor nesensibile

Utilizarea prelungită poate duce ocazional la proliferarea organismelor nesensibile.

S-a raportat colită asociată cu antibiotice la aproape toți agenții antibacterieni: severitatea acestora este variabilă, de la ușoară la amenințătoare de viață (vezi secțiunea Efecte secundare). Prin urmare, este important să se ia în considerare acest diagnostic la pacienții care prezintă diaree în timpul sau după administrarea oricărui antibiotic. Dacă apare colită asociată cu un antibiotic, amoxicilina trebuie oprită imediat, trebuie consultat un medic și trebuie inițiat tratamentul adecvat. Medicamentele care inhibă peristaltismul sunt contraindicate în această situație.

În cazul tratamentului prelungit, se recomandă monitorizarea regulată a funcțiilor organelor, în special a funcțiilor renale, hepatice și hematopoietice. Au fost raportate creșteri ale enzimelor hepatice și modificări ale numărului de sânge (vezi pct Efecte secundare).

Au fost raportate cazuri rare de timp prelungit de protrombină la pacienții cărora li s-a administrat amoxicilină. Ar trebui să existe o monitorizare adecvată atunci când anticoagulantele sunt prescrise simultan. Poate fi necesară ajustarea dozei de anticoagulante orale pentru a menține nivelul dorit de anticoagulare (vezi secțiunile Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiuni și Efecte secundare).

Au fost observate cazuri foarte rare de cristalurie la pacienții cu un nivel scăzut de urină, în special în timpul administrării parenterale. În cazul administrării de doze mari de amoxicilină, este recomandabil să se mențină un aport adecvat de lichide și o cantitate de urină pentru a reduce riscul de cristalurie din amoxicilină. La pacienții cu catetere vezicale, permeabilitatea cateterului trebuie verificată în mod regulat (vezi secțiunile Efecte secundare și Supradozaj).

Interferența cu testele de diagnostic

Nivelurile crescute de amoxicilină în ser și urină pot afecta anumite teste de laborator. Datorită concentrațiilor mari de amoxicilină în urină, rezultatele fals pozitive sunt comune cu metodele chimice.

La testarea prezenței glucozei în urină în timpul tratamentului cu amoxicilină, trebuie utilizată metoda enzimatică cu glucoză oxidază.

Prezența amoxicilinei poate afecta rezultatele testelor de estriol la femeile gravide.

Informații importante despre excipienți

Acest medicament conține aspartam, o sursă de fenilalanină. Acest medicament trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu fenilcetonurie.

Acest medicament conține maltodextrină (glucoză). Pacienții cu sindrom de malabsorbție glucoză-galactoză (rar) nu trebuie să ia acest medicament.

Datorită prezenței benzoatului de sodiu (E211), acest medicament poate provoca iritații ale pielii, ochilor și mucoaselor și poate crește riscul de icter la nou-născuți.

Acest medicament conține 0,06 mmol (1,3 mg) sodiu per ml, după reconstituire. Acest lucru trebuie luat în considerare la pacienții care urmează o dietă strictă cu sodiu.

Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiuni

Nu este recomandată utilizarea concomitentă de probenecid. Probenecidul scade secreția tubulară renală de amoxicilină. Utilizarea concomitentă de probenecid poate duce la o creștere prelungită a nivelului sanguin al amoxicilinei.

Administrarea concomitentă de alopurinol în timpul tratamentului cu amoxicilină poate crește probabilitatea reacțiilor alergice cutanate.

Tetraciclinele și alte medicamente bacteriostatice pot interfera cu efectele bactericide ale amoxicilinei.

Anticoagulantele orale sunt adesea administrate concomitent cu antibiotice din familia penicilinei și nu au fost raportate interacțiuni. Cu toate acestea, în literatura de specialitate au fost raportate cazuri de INR crescute la pacienții menținuți pe acenocumarol sau warfarină în timpul administrării de amoxicilină. Dacă este necesară administrarea concomitentă, timpul de protrombină sau INR atunci când se adaugă sau se elimină amoxicilină trebuie monitorizat îndeaproape. În plus, poate fi necesară ajustarea dozei de anticoagulante orale (vezi secțiunile Avertismente și precauții de utilizare și Efecte secundare).

Penicilinele pot reduce excreția de metotrexat și astfel îi pot crește toxicitatea.

Prudență

Efecte secundare

Cele mai frecvente efecte secundare sunt diareea, greața și erupțiile cutanate.

Reacțiile adverse identificate în studiile clinice și de la introducerea pe piață a amoxicilinei sunt enumerate mai jos în conformitate cu clasificarea MedDRA pe organe și sisteme.

Următoarea terminologie este utilizată pentru a clasifica efectele secundare în funcție de frecvența lor:

Foarte frecvente (≥ 1/10)

Frecvente (≥ 1/100 până la

Cum functioneaza

Excipienți

Record actualizat la 24 octombrie 2020

Sursa: Baza de date Claude Bernard