FICAT, Anatomie și Histologie - Encyclopædia Universalis

Harta mentală

encyclopædia

Extindeți-vă căutarea în Universalis

Anatomie și histologie

Ficatul este un organ toraco-abdominal: cea mai mare parte a acestei glande este adăpostită sub cupola diafragmatică dreaptă foarte profundă care îl separă de plămânul drept și de o parte a inimii; depășește (fig. 1) partea dreaptă a viscerelor abdominale, de care este conectată, pe de o parte, de vase (vena portă și artera hepatică care îi aduc sânge; vene hepatice care asigură drenajul), pe de altă parte mână, căile biliare (care permit evacuarea în intestin a bilei, a secreției exocrine hepatice).

Înțelegerea aranjamentului microscopic al țesutului hepatic este necesară pentru a înțelege funcțiile ficatului. Într-o secțiune histologică a unui fragment de ficat, se recunosc unități parenchimale hexagonale sau „lobule”; celulele parenchimatoase, hepatocitele, sunt aranjate în întinderi, sau mai bine zis laminate (fig. 2), care converg spre centrul lobulului. La periferie, găsim spațiile portale, fiecare dintre ele conținând o triadă portală: o mică conductă biliară, o arteriolă, o ramură a arterei hepatice și o venulă, o ramură a venei porte. Ramificațiile venulei portal și (într-o măsură mai mică) cele ale arteriolei hepatice asigură vascularizația lobulului prin curgerea în sinusoide; acestea sunt spații vasculare care alternează cu întinderile celulare; se îmbină în vena centrilobulară, ramura de origine a venelor hepatice. De-a lungul pereților sinusoidului se găsesc celulele Küpffer, diferite în natură de hepatocite.

Țesut hepatic

Credite: Encyclopædia Universalis France

Această reprezentare tradițională permite stabilirea marilor diviziuni care servesc drept fir comun pentru studiul fiziologiei și patologiei ficatului: hepatocitele, care susțin funcțiile metabolice, constituie ficatul celular; canaliculii și căile biliare sunt structurile vizibile ale ficatului bilei, organul care secretă bila; venele, arterele și sinusoidele reprezintă anatomic ficatul vascular, un organ care reglează masa sanguină în [. ]

Media articolului

Țesut hepatic
Credite: Encyclopædia Universalis France

Hepatocite
Credite: Encyclopædia Universalis France

Teste de explorare funcțională
Credite: Encyclopædia Universalis France

Virusii hepatotropi
Credite: Encyclopædia Universalis France

  • Jean ANDRE: doctor în medicină, fost șef de clinică la Facultatea de Medicină din Paris
  • Jacques CAROLI: profesor la Facultatea de Medicină din Paris
  • Yves HECHT: doctor în medicină, fost șef de clinică, medic consultant la spitalul Saint-Antoine, Paris

Clasificare

  1. Științele vieții
  2. Biologie Umana
  3. Anatomia omului
  1. Științele vieții
  2. Biologie Umana
  3. Histologie umană
  1. Științele vieții
  2. Biologie Umana
  3. Fiziologia umană
  4. Nutriție și metabolism, fiziologie umană
  1. Științele vieții
  2. Biologie Umana
  3. Fiziologia umană
  4. Digestie, fiziologie umană
  1. Științele vieții
  2. Biologie Umana
  3. Fiziologia umană
  4. Excreția, fiziologia umană
  1. Medicament
  2. Patologie
  3. Patologia digestivă
  4. Hepatologie
  1. Medicament
  2. Patologie
  3. Imunologie medicală
  1. Medicament
  2. Patologie
  3. Tumori
  1. Științele vieții
  2. Fiziologie
  3. Fiziologia generală a animalelor și a oamenilor
  4. Excreția, fiziologia animală și umană
  1. Științele vieții
  2. Histologie
  3. Histologie animală și umană

Alte referințe

„FICATUL” este tratat și în:

ABDOMEN

  • Compus de
  • Claude GILLOT
  • • 6.342 cuvinte
  • • 9 mass-media

În capitolul „Patologie traumatică”: [...] Abdomenul, insuficient protejat de peretele său muscular, este expus la diverse atacuri, care provoacă fie contuzii, fie răni. a) Contuziile abdomenului afectează de preferință organele parenchimatoase și, în ordinea descrescătoare a frecvenței, splina, ficatul, rinichii, pancreasul. Ruptura traumatică a splinei poate urma un traumatism localizat, cum ar fi […] Citiți mai multe

ACID ADENILIC CICLIC sau MONOFOSFAT DE ADENOZINĂ CICLICĂ (AMP ciclic)

  • Compus de
  • Paolo TRUFFA-BACHI
  • • 482 cuvinte

În 1956, americanul E. W. Sutherland și colaboratorii săi au descoperit un factor termostabil esențial pentru activarea, prin adrenalină, a fosforilazei țesutului hepatic. Caracterizarea chimică a substanței arată că este o nucleotidă: adenozină ciclică 3 ′, 5′-monofosfat. AMP ciclic a fost demonstrat de atunci la toate speciile de animale, la bacterii […] Citiți mai multe

ADRENALINA

  • Compus de
  • Jacques HANOUNE
  • • 3.562 cuvinte
  • • 2 mass-media

În capitolul „Fiziologie”: […] Rolul respectiv al diferitelor tipuri de receptori adrenergici în efectele integrate ale țesuturilor catecolaminelor este uneori dificil de elucidat. De fapt, acești receptori transmit cel mai adesea mesaje divergente și modulează activitatea celulei țintă într-un mod opus. În multe sisteme experimentale, tipul de efect observat depinde de concentrația de adrenă […] Citește mai mult

ALCOOLISM

  • Compus de
  • Marie CHOQUET,
  • Michel CRAPLET,
  • Henri PÉQUIGNOT,
  • Alain RIGAUD,
  • Jean TRÉMOLIÈRES
  • • 10.033 cuvinte
  • • 2 mass-media

În capitolul „Leziuni viscerale ale alcoolismului cronic”: [...] Legăturile lor cu intoxicația cu alcool, adesea dificil de definit, sunt de natură statistică, iar filiația leziunilor nu este ușor de demonstrat și explicat în detaliu. Limitându-ne la cele mai frecvente cazuri și la cele mai incontestabile fapte, vom insista asupra a două tipuri de atacuri: neuropatii și ciroză hepatică. Intoxicarea cu alcool c [...] Citiți mai multe

ALDOSTERONE

  • Compus de
  • Pierre KAMOUN
  • • 1642 cuvinte

În capitolul „Catabolism și eliminare”: [...] Aldosteronul este aproape în întregime metabolizat în timpul pasajului hepatic, așa cum este indicat de concentrația sa aproape nulă în vena hepatică. Ineficiența aldosteronului administrat oral ilustrează metabolismul său complet într-o singură trecere hepatică. Clearance-ul metabolic al aldosteronului, adică volumul virtual de plasmă de care ficatul purifică […] Citește mai mult

AMIBIASE

  • Compus de
  • Robert DURIEZ,
  • Yves GOLVAN
  • • 1647 cuvinte

În capitolul „Localizări extraintestinale”: [...] Amebiaza nu dăunează numai intestinului; ficatul și mai rar plămânul pot fi afectați. Astfel, hepatita amibiană reprezintă complicația majoră a amebiazei intestinale: ameba hematofagă poate traversa peretele colonului, poate trece în sângele venos și poate invada ficatul pentru a determina acolo: - hepatita amebică nesupurativă, cu ficat mare dureros și febril, vindecabil [ …] Citeste mai mult

BOALA ANDERSEN

  • Compus de
  • Universalis
  • • 191 cuvinte

Boala Andersen, numită și glicogenoză de tip IV, este o boală moștenită foarte rară a metabolismului legată de deficiența de amilo-1: 4,1: 6-transglucozidază, o enzimă cheie în sinteza glicogenului. Acest deficit duce la producerea unei forme anormale de glicogen, amilopectina, care se acumulează în țesuturi, în special în ficat și mușchiul inimii. Copiii de la […] Citește mai mult

BERNARD CLAUDE (1813-1878)

  • Compus de
  • Paul MAZLIAK
  • • 4 110 cuvinte

În capitolul „Funcția glicogenă a ficatului”: […] Pentru teza sa de doctorat în științe ale naturii (susținută în 1863), Claude Bernard a efectuat cercetări care au condus la descoperirea funcției glicogene a ficatului. Convins de propria sa lucrare că sângele nu este mediul în care au avut loc „oxidări respiratorii”, a început să caute, din 1850, organele în care au avut loc aceste oxidări. Premiul […] Citește mai mult

BILHARZIOSES sau SCHISTOSOMIASES

  • Compus de
  • Robert DURIEZ,
  • Yves GOLVAN
  • • 1.900 cuvinte

În capitolul „Clinică”: [...] Manifestările patologice sunt cauzate în principal de ouă, a căror prezență declanșează iritații locale. Fiecare dintre ele constituie un focar inflamator. Urmează ulcerația, distrugerea țesuturilor, fibroza sau retragerea cicatricilor, provocând complicații. Aceste ouă sunt nenumărate. Cu toate acestea, patogenitatea schistosomului trebuie interpretată. În multe […] Citiți mai multe

BIO-INGINERIE

  • Compus de
  • Chantal GUÉNIOT
  • • 906 cuvinte

Creați organe în laborator. În ultimii ani, acest scenariu demn de Aldous Huxley nu mai este o utopie: mulți oameni din lume trăiesc cu traheea, vezica urinară sau uretra bioartificială. Dar modelarea unui organ vascularizat complet, precum ficatul, este mult mai complicată. Cu toate acestea, cercetătorii japonezi tocmai au făcut un pas important reușind să c [...] Citiți mai multe

Vezi și tu

  • ANATOMIA OMULUI
  • ARTERA HEPATICĂ
  • ARTERII
  • BILĂ
  • HEPATOCIT
  • HISTOLOGIA ANIMALELOR

Ultimele evenimente

Statele Unite. Interzicerea vânzării de foie gras în California. 7 ianuarie 2019

Curtea Supremă validează legea adoptată de California în iulie 2004, care interzice, în numele luptei împotriva cruzimii față de animale, vânzarea în această stare a produselor „rezultate din hrănirea forțată a unei păsări de curte cu scopul extinderii sale ficat ”. Intrată în vigoare în iulie 2012, această lege […] Citește mai mult

Germania. Eliberarea contestată a fostului lider est-german Erich Honecker. 12-27 ianuarie 1993

Pe 12, Curtea Constituțională a Țării Berlinului decide să oprească procesul lui Erich Honecker, în aplicarea respectării „demnității umane” garantată de Constituție. Fostul numărul unu din Germania de Est, în vârstă de optzeci de ani, suferă de cancer la ficat, care, potrivit unor medici experți […] Citește mai mult

Alăturați-ne

Abonați-vă la buletin informativ săptămânal și primiți cadou o carte electronică la alegere !

  • rezumat C071329
  • Introducere
  • Anatomie și histologie
  • Ficatul celular
    • Regenerarea ficatului
    • Lecțiile hepatectomiei experimentale
    • Funcțiile metabolice ale hepatocitului
    • Boli ale celulei hepatice
  • Ficatul biliar
    • Compoziția bilei
    • Săruri biliare
    • Bilirubină și icter
  • Ficatul vascular
    • Circulația intrahepatică
    • Reglarea circulației hepatice
  • Ficatul cirotic
  • Rolul tulburărilor imune în patologia hepatică
  • Tumori hepatice
  • Bibliografie
  • Clasificare
  • Alte referințe
rezumat

Pentru a cita articolul

Jean ANDRE, Jacques CAROLI, Yves HECHT, " FICAT », Encyclopædia Universalis [online], consultat la 22 ianuarie 2021. URL: https://www.universalis.fr/encyclopedie/foie/