HERCULES

Harta mentală

encyclopædia

Extindeți-vă căutarea în Universalis

399, apare în primul lectist roman alături de Diana, ca un zeu purificator și apotropaic (deoarece Hercule din Ara maxima a fost onorat la acea dată în titlu privat, este probabil că a fost Hercule din Trigemina porta). În

312, cultul Ara maxima este transmis statului: tradiția analistică raportează că cenzorul Appius Claudius a „cumpărat” de la Potiții [. ]

  • Catherine CAMERE: profesor asociat de literatură clasică, asistent la Universitatea Paris-X

Clasificare

  1. Istorie
  2. Istorie: cronologie
  3. antichitate
  4. Europa, Antichitate
  5. Roma antică, istorie
  1. Religiile
  2. Mitologii
  3. Mitologia romană

Alte referințe

„HERCULES” este, de asemenea, acoperit în:

ASTROLOGIE

  • Compus de
  • Jacques HALBRONN
  • 13.309 cuvinte

În capitolul „marginalizare și obiectivare”: […] Este un fapt că astrologia va dispărea treptat din tratatele de medicină, meteorologie și agricultură și se va retrage în sine, dar nu suficient de repede pentru a-și putea asuma autonomia. Trecem astfel, de exemplu, de la un medicament care atrage astrologia, la astrologia medicală, dependentă de medicină. Provocată de Pic de La Mirandole la sfârșitul secolului al XV-lea, astrologia […] Citește mai mult

CACUS

  • Compus de
  • Jean-Paul BRISSON
  • 543 cuvinte

Personaj care ne este cunoscut în principal din relatarea pe care Virgil (Eneida, VIII, 185-275) o dă despre lupta sa împotriva lui Hercule. Monstru jumătate om, jumătate fiară, Cacus este înzestrat cu puterea de a expira foc și fum. O peșteră adâncă de la poalele Aventinului îi servește drept vizuină și face ca adevărata teroare să domnească peste populațiile vecine prin masacrele sale și brigandajul său. Hercule, după [...] Citește mai mult

ROMA ȘI IMPERIUL ROMAN - Religia romană

  • Compus de
  • Pierre GRIMAL
  • 7.018 cuvinte

În capitolul „Evoluția închinării oficiale”: […] Cu toate acestea, fapt esențial roman, teologia imperială, formată în jurul lui August, a evoluat pentru sine și a contribuit la conferirea regimului imperial o bază religioasă bine definită. Împăratul fusese îndumnezeit în timpul vieții sale, din vremea lui Augustus, în special în est, iar mișcarea continuase sub Tiberius, în ciuda reticenței prințului. A fost accentuat în cadrul ultimului Julio-Claud […] Citește mai mult

Alăturați-ne

Abonați-vă la buletin informativ săptămânal și primiți cadou o carte electronică la alegere !