[Revista presei] Partidele britanice se luptă cu promisiunile electorale radicale

Principalele partide politice din Regatul Unit și-au dezvăluit „manifestele” în ultimele zile, înaintea alegerilor generale din 12 decembrie. Ele dezvăluie poziții puternice și radicale, atât cu privire la Brexit, cât și cu privire la problemele economice. Dar concurența cu promisiuni foarte amiabile le va permite democraților liberi și liberali să răstoarne conservatorii, în condițiile în care câștigătorii vor avea loc în sondaje? ?

Liderul laburist Jeremy Corbyn la un miting de campanie la Manchester, 7 noiembrie 2019 - Credite: Jordan Curtis Hughes/Flickr Jeremy Corbyn CC BY 2.0

Campania pentru alegerile parlamentare anticipate este în plină desfășurare și bătălia pentru programe se declanșează între partide.

„Atât conservatorii, cât și muncitorii s-au radicalizat” [Le Monde], comentariile presei se concentrează în mare măsură pe amploarea diferențelor dintre cele două partide rivale principale. Alegătorii britanici urmează să meargă la urne joi, 12 decembrie, indiferent dacă îl vor alege sau nu pe Tory Boris Johnson ca prim-ministru.

Poziții puternice cu privire la Brexit

Problema părăsirii Uniunii Europene rămâne, în mod surprinzător, în centrul dezbaterilor. În ceea ce privește partea conservatoare, Boris Johnson a spus în repetate rânduri „Hai să facem Brexit” (hai să facem Brexit). „Singurul său argument de campanie, simplist, dar eficient”, potrivit lui Le Monde. În timpul prezentării manifestului său de campanie duminică, 24 noiembrie, actualul prim-ministru nu a ezitat să declare că „Brexitul [este] singurul număr real al acestei campanii”, relatează Liberation.

Boris Johnson promite un Brexit rapid cu plecarea țării sale din UE până cel târziu la 31 ianuarie 2020. Acesta din urmă chiar a continuat să „voteze acordul său de retragere de către Parlament înainte de 25 decembrie” [Comunicat]. De asemenea, el "a insistat asupra faptului că guvernul său nu va cere o prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit după 31 decembrie 2020", notează Le Monde. „O perspectivă considerată foarte puțin probabilă la Bruxelles”, relatează Le Monde, dar și conform fostului prim-ministru laburist Tony Blair [Politico].

Din partea lui Jeremy Corbyn, „poziția laburistă constă în negocierea, în termen de trei luni de la [o] victorie [la alegerile legislative], a unui nou acord cu UE care prevede un fel de menținere a Regatului Unit în uniunea vamală”, explică Le Soir. „Noul document va fi apoi supus unui referendum organizat înainte de 30 iunie 2020”, precizează ziarul belgian. În acest fel „Corbyn [se angajează] să rămână neutru între cele două tabere [anti și pro-Brexit] care împart partidul său” [Le Soir].

În cele din urmă, democrații liberali sunt în favoarea unei linii dure împotriva Brexitului. Astfel, campania lui Jo Swinson, noul lider al partidului, se concentrează pur și simplu „pe revocarea articolului 50”, adică anularea divorțului cu Uniunea Europeană [Le Monde]. "Dar această linie de conduită în mod clar nu trece; nici printre brexiteri, nici măcar printre unii dintre rămășiți", a spus Le Monde.

Diferențe în cheltuielile publice

În afară de Brexit, cheltuielile publice atrag cea mai mare atenție. Dacă conservatorii, muncitorii și democrații liberali sunt de acord să „renunțe la șirurile de poșete” [Le Soir], diferențele sunt evidente.

Deci, în timp ce opoziția laburistă s-a angajat „să mărească cheltuielile publice cu 83 de miliarde de lire sterline pe an în totalitate prin impozite, primul ministru conservator s-a mulțumit să atârne alegătorii cu 2, 9 miliarde pe an”, subliniază Les Echos. Acești bani ar merge în special către sistemul public de sănătate, „sacrosanctul Serviciul Național de Sănătate, NHS” [Le Monde]. Dacă cheltuielile promise de conservatori sunt mult mai mici decât cele dorite de muncitori, programul celor dintâi constituie o „adevărată ruptură”, al doilea „abandonându-și definitiv politica de austeritate”, notează ziarul.

Lib Dem-urile „au făcut public și un program foarte ambițios”, bazându-se pe „50 de miliarde de lire sterline (58 miliarde de euro) în economii pe care le spun că dacă ar rămâne în UE” [Le Monde] ar genera. Cu toate acestea, „lib-dem nu reușește să precizeze că, rămânând în UE, Marea Britanie ar trebui să își mențină contribuția de aproximativ 12 miliarde de euro anual la bugetul UE”, spune Le Monde.

În cele din urmă, dacă „campania Muncii se axează pe justiția socială și mediul înconjurător” [Le Soir], conservatorii erau dornici să se alinieze la aceste probleme. „Să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru 2050 și Corbyn neutru de Crăciun”, a spus Boris Johnson, niciodată zgârcit cu un cuvânt bun [The Times].

Conservatorii preferați în sondaje

În orice caz, strategia primului ministru pare să dea roade. "Potrivit unui sondaj al institutului Datapraxis publicat duminică, Boris Johnson ar putea câștiga 349 de locuri până în seara zilei de 12 decembrie, cu mult peste majoritatea absolută", relatează Le Monde. „Un astfel de decalaj [...] i-ar permite să soluționeze dosarul Brexit și apoi să-și desfășoare agenda politică guvernând fără a avea nevoie de sprijinul DUP, partidul unionist nord-irlandez care până de curând le-a acordat conservatorilor majoritatea în Cameră of Commons ", spun Les Echos.

Cu conservatorii care se află în fruntea urnelor (43% din intențiile de vot) și forța de muncă oscilantă (aproximativ 30%), democrații liberali au probleme, alunecând „cu mai mult de 20% din intențiile de vot la începutul lunii noiembrie cu doar 15% astăzi "[Le Monde]. În ceea ce privește partidul Brexit, sprijinul său informal pentru conservatori pare să-l fi făcut să-și piardă aproape tot apelul: „se scufundă la doar 3%”, relatează The Times.