Institutul Danone, Food for Health

Efectele pe termen lung ale nutriției neonatale asupra preferințelor dietetice și a stresului: rolul programării centrale

În țările industrializate, prevalența crescută a obezității și a problemelor de sănătate asociate acestei boli face esențială studierea mecanismelor care stau la baza acestor dereglementări în comportamentul alimentar. În acest context, lucrările recente au sugerat că tulburările din mediul nutrițional (atât sub-și supra-nutriție) în perioadele critice de dezvoltare neonatală ar putea avea o importanță majoră în apariția tulburărilor metabolice la îmbătrânire. Adulți, cu de exemplu o creștere vulnerabilitate la obezitate, precum și la un set de tulburări alimentare. În plus, printre factorii care conduc la dezvoltarea obezității, disponibilitatea alimentelor bogate în calorii, cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi poate contribui și la consumul excesiv și necontrolat al acestor alimente, indiferent de perioada de viață în cauză. În cele din urmă, există evenimente stresante din viața de zi cu zi care pot contribui la o motivație sporită pentru astfel de alimente. Legătura dintre sensibilitatea ridicată la stres și obezitate, precum și comportamentele bulimice este acum bine descrisă.

Numeroase date din literatură evidențiază importanța evenimentelor de mediu care au loc în perioada neonatală în programarea soartei metabolice și comportamentale a unui individ. Cu toate acestea, relația dintre nutriția postnatală, obezitatea/bulimia și/sau sensibilitatea crescută la stres rămâne de clarificat. Ainis, obiectivul principal al acestui proiect este de a studia, la animale, rolul nutriției postnatale timpurii asupra mecanismelor centrale care pot duce la dezvoltarea unor obiceiuri alimentare orientate spre așa-numitele alimente confortabile (zahăr sau grăsimi), consum care apare în general pentru a compensa o axă de stres deteriorată sistem de control.

Obiective specifice din acest proiect urmează să studieze, folosind modele murine dezvoltate în laborator, dacă o modificare a mediului nutrițional în perioada postnatală, lactația (atât în condiții de supra-nutriție, cât și de subnutriție) poate duce la animalele „adolescente” și adulte la:
1) o schimbare a comportamentului său alimentar odată cu dezvoltarea unei motivații sporite pentru alimentele apetisante (îmbogățite cu zahăr sau grăsimi) și 2) o modificare a reactivității sale la stres cu o creștere a comportamentelor de tip anxietate, în starea de bază și după o perioadă de stres cronic. Vor fi studiate și mecanismele centrale care stau la baza acestor schimbări comportamentale, cu o atenție deosebită la activarea specifică a regiunilor cerebrale implicate în modularea comportamentului alimentar și a reactivității la stres (hipotalamus), precum și a proceselor motivaționale (zona ventrală tegmentală).

Rezultatele acestei lucrări vor oferi o mai bună înțelegere a modului în care anumite comportamente alimentare atipice în ceea ce privește nevoile de energie sunt puse în aplicare (devreme sau nu) și dacă evenimentele stresante care apar mai târziu în viața individului pot agrava sau nu acest tip de atitudine. Obținerea acestor date este un pas important în încercarea de a înțelege mai bine mecanismele care conduc la obezitate timpurie (copilărie/adolescență) sau obezitate ulterioară prin obiceiuri alimentare modificate și astfel să găsim soluții eficiente în domeniul nutriției pentru a încerca să reducem această epidemie.