Lipsa de sfaturi igieno-dietetice date pacienților hipertensivi și caracteristicile pacienților și ale medicului generalist

Informații despre articol

Abstract

Introducere

Hipertensiunea arterială (hipertensiune) este un factor major de risc cardiovascular. Istoricul familial crește riscul de hipertensiune (1), dar nu este modificabil, spre deosebire de alți factori de risc comportamentali, cum ar fi exercițiile fizice, care pot reduce tensiunea arterială fără a schimba în mod necesar greutatea. (2); reducerea greutății având un rol specific în această reducere (3). Reducerea aportului de sodiu poate ajuta la controlul tensiunii arteriale (4) și există o relație liniară între consumul de alcool și tensiunea arterială (5). Fumatul nu este o cauză directă a hipertensiunii, dar crește riscul (6). În Franța, hipertensiunea este acoperită în principal de medicii de familie (medici de familie) care oferă 94% din consultații pentru pacienții diagnosticați și tratați (7). Există recomandări pentru practicieni cu privire la tratamentul farmacologic al hipertensiunii și la acordarea de sfaturi igienice și dietetice (CHD) referitoare la consumul factorilor de risc modificabili menționați mai sus (8). În Franța (8), ca și în Statele Unite (9,10), rolul medicului de familie în gestionarea hipertensiunii este recunoscut ca fiind cel al unui actor esențial, în special prin sfaturile pe care le poate oferi pacienților săi.

Ipotezele noastre sunt că caracteristicile pacienților (medicali și sociali) și ale medicilor (caracteristici socio-demografice, precum și organizarea practicii lor profesionale sau propriile caracteristici de sănătate) ar putea influența livrarea de CHD la pacienții hipertensivi. Obiectivul nostru a fost să analizăm caracteristicile pacienților și ale medicului generalist asociate cu faptul că medicul nu a dat sfaturi igieno-dietetice unui pacient hipertensiv.

Metode

Investigație Paris Prevention in General Practice este un studiu observațional transversal care a avut loc între decembrie 2004 și octombrie 2006 la Paris și periferia sa, descris într-un articol anterior (18). Obiectivul său general a fost analiza inegalităților sociale în practicile preventive în medicina generală.

Șaizeci de MG, extrase la întâmplare din lista exhaustivă a numerelor de telefon ale practicienilor din zona de studiu, au acceptat să participe. Un medic de familie a fost exclus în timpul investigației pentru o abatere majoră de la protocol (nerespectarea criteriilor de includere a pacientului). În timpul a 2 săptămâni de activitate, cei 59 de medici de familie participanți au inclus toți pacienții cu vârste cuprinse între 25 și 79 de ani care luau medicamente pentru hipertensiunenu = 1774). Dintre aceștia, 582 nu au participat prin refuz personal (aproape 2/3 din cazuri) sau excluderea medicului care a preferat, având în vedere starea de sănătate fizică sau psihologică a pacientului (primul motiv de excludere), la problemele de comunicare sau din alte motive, neofertându-i să participe la studiu: în total 1192 (67,2%) constituie eșantionul pacienților hipertensivi tratați.

Informațiile medicale referitoare la pacient au fost colectate de un investigator, de la medicii de familie, față în față, la cabinetul practicantului, care a răspuns consultând dosarele sale și telefonic de la pacienți. În plus față de întrebările de sănătate, chestionarul pacientului a inclus o mulțime de informații sociale. GM au răspuns, de asemenea, la un chestionar cu privire la caracteristicile lor personale și la organizarea practicii lor.

Întrebările din chestionarul medicului și referitoare la fiecare pacient hipertensiv au inclus preocuparea faptului că se administrează CHD: reducerea consumului de sare, reducerea greutății, reducerea consumului de tutun și alcool și efectuarea mai multă mișcare.

Am concentrat analiza pe niciun sfat dat, iar cele patru variabile explicate au fost „nu dau sfaturi” cu privire la sare, pierderea în greutate, reducerea consumului de alcool și exerciții fizice.

Caracteristicile pacienților și ale medicilor explicativi luate în considerare au fost următoarele:

Pentru pacienți:

Caracteristici socio-demografice generale: vârstă, sex, naționalitate, țara de naștere, limba maternă, nivelul de educație, categoria socio-profesională, situația ocupării forței de muncă, categoria socio-profesională a părinților;

situația financiară: existența prestațiilor sociale primite de gospodărie, situația financiară percepută („foarte confortabil”, „bine”, „corect”, „trebuie să fii atent” sau „să nu reușești”), venit pe unitate de consum, universal acoperire medicală (CMU ca acoperire medicală gratuită pentru rezidenții săraci într-o situație legală);

relații sociale: rețea socială (dihotomizarea indicelui de integrare socială (19), stil de viață (singur, cu o persoană bolnavă);

locuințe: cartier (siguranță percepută, clădiri mari de apartamente), locuințe (deteriorate, numărul de camere pe locuitor, care le deține);

starea de sănătate: îngrijire 100% pentru o afecțiune pe termen lung (ALD), activitate fizică, indicele de masă corporală (IMC), starea de fumat, consumul de alcool, complicații legate de hipertensiune arterială, boli asociate cu risc cardiovascular (insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, coronarian boală arterială, arterită, diabet, hipercolesterolemie);

urmărire medicală: declarați medicul chestionat ca medicul său obișnuit, durata de urmărire, numărul de consultații anuale din anul precedent, declarați medicul chestionat ca fiind persoana principală responsabilă pentru tratarea hipertensiunii, declarați consultarea unui alt specialist pentru hipertensiune.

Caracteristici socio-demografice generale: sex, vârstă, țara de naștere, categoria socio-profesională a tatălui, nivelul socio-economic al teritoriului în care se află practica;

legătură cu practica medicinii generale: desfășoară o activitate profesională, alta decât biroul și satisfacția generală în muncă, în raport cu condițiile materiale de muncă, cu remunerația, cu programele și cu varietatea în muncă;

sănătate: având rude cu probleme de hipertensiune arterială, au probleme de hipertensiune în sine, stare de fumat, consum de alcool;

organizarea practicii: consultări prin programare, practică individuală sau de grup; întâlnire pentru a discuta cazuri dificile sau fișiere computerizate; practicarea tarifelor de asigurări de sănătate (adică consultarea rambursată aproape integral); durata consultărilor;

cunoștințe despre hipertensiune arterială: abonament la jurnale medicale, educație medicală continuă (CME) privind hipertensiunea arterială, cunoaștere a recomandărilor privind hipertensiunea arterială, percepția eficacității acesteia în tratarea hipertensiunii arteriale.

Tabelul 1. Descrierea medicilor generaliști (nu = 59)