Site-urile de creație

Jurnal multidisciplinar în Litere, Limbi, Arte și Civilizații

Rezumate

Dramaturgul moldovean Nicoleta Esinencu este autorul „În gura ta” a textelor cu titluri și limbaj provocator. Ea denunță brutal acțiunile concetățenilor ei sub comunism și comportamentul lor politic contemporan. În cele trei monologuri ale sale FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, A (II) Rh +, Mamele fără pisică, critica familiei alunecă către o acuzație cetățeană națională. Cu toate acestea, dacă Esinencu îi provoacă pe compatrioții săi, ea îi face rău și îi cheamă „înainte” în sensul că îi roagă să meargă înainte; Etimologic, „îi cheamă în afara lor” pentru a se construi diferit: situațiile revoltătoare și violența la care mărturisește sunt contrabalansate de o construcție literară și dramaturgică originală a monologurilor sale care ar trebui să incite publicul la crearea unui om moldovean nou.

Dramaturgul moldovean, Nicoleta Esinencu, este autorul textelor „Dans ta gueule“ cu titluri provocatoare și abuz de limbă. Ea denunță violent actele concetățenilor ei sub regimul comunist și comportamentele lor politice actuale. În cele trei monologuri FUCK YOU, Eu.ro.Pa !, A (II) Rh +, Mamele fără păsărică, satira familiei se îndreaptă spre o critică patriotică națională. Deși Esinencu își provoacă concetățenii, ea îi tratează rău și îi cheamă „înainte” în sensul că îi atrage să meargă înainte: etimologic vorbind îi „cheamă” din ei înșiși pentru a se construi altfel: situațiile exagerate și violența la care recurge este echilibrată de o construcție literară și teatrală originală a monologurilor sale, care ar trebui să atragă publicul să creeze un nou om moldovenesc.

Termeni index

Cuvinte cheie:

Cuvânt cheie:

Contur

Text complet

1 A vorbi despre o epocă de aur a provocării în domeniul teatrului înseamnă în mod inevitabil a evoca drama In-yer-face, o mișcare britanică (și americană) din anii 1980 și 1990 și, înainte de aceasta, piesele de la Kitchen-sink teatrul anilor cincizeci, ale cărui personaje din cercurile populare, tineri supărați, trăiau o realitate socială deprimantă. Obiectivul acestui teatru era să șocheze, să facă publicul să reacționeze; este asociat cu un limbaj grosolan, scene de violență și sex. Această provocare nu a fost bineînțeles gratuită: In-yer-face este un teatru politic; piese de impact precum Shopping and Fucking de Mark Ravenhill sau Blasted de Sarah Kane sunt destinate în primul rând să ofere o critică incisivă a vieții moderne, a fenomenelor sale de violență, a mitului post-feminismului și a societății de consum.

2 La începutul anilor 2000, după un sfârșit de secol bogat în evenimente, inclusiv căderea Zidului Berlinului, sfârșitul comunismului, războaiele din Balcani, criticii observă că scriitorii de teatru (europeni sau nu) se reunesc din nou în o dorință de scris politic și social. În sfârșit, putem vedea printre ei un număr mare de autori din țările din Europa Centrală și de Est: macedonenii Dukovski și Stefanovski, românii Carbunariu, Peca și Stǎnescu, sârba Biljana Srbljanovic naște un teatru radical. Regizorul Miloš Lazin reunește acești dramaturgi barbari și alții în „Noua dramă” („Nove drama”); Dominique Dolmieu, directorul Maison d’Europe et d’Orient, este inițiatorul unui nume tradus direct din drama In-yer-face: teatrul „Dans ta gueule”.

3 Putem vorbi despre o linie atentă de la „În gura ta” la fața In-yer? Nu, în ceea ce privește dramaturgii din fostul bloc sovietic. După cum ne spune Mirella Patureau, „tânărul teatru românesc” s-a născut după 2002 (vezi grupul aproape mitic DramAcum din jurul Gianinei Carbunariu, la care a fost adăugat ulterior Esinencu); în anii 90, erau în majoritate la grădiniță "și nu aveau acces la textele din In-yer-face atunci, dar" până în 2004, aproape toți mergeau la Curtea Regală puțin ca la Mecca. „Furia lor de a scrie un teatru carnal, violent, pornografic, cu un limbaj sexual și provocator, le lasă pur și simplu curajul, experiența unei generații de tineri artiști lucizi, dornici să-și exprime o săturare politică cu mizeria socială din post-comunism.

4 moldoveanca Nicoleta Esinencu este unul dintre acei dramaturgi mâniați și dedicați ai „Dans ta gueule”. Acestea sunt motivele și scopurile scrierii ei provocatoare pe care vreau să încerc să le dezvăluie din trei dintre monologurile ei: FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, A (II) Rh + și Mothers Without Pussy. Vom ausculta arta titlului și limbajul virulent al acestui autor; Vom lua în considerare apoi obiectivele acestei noi tinere supărate, care face parte dintr-un teatru social și realist, în contemporaneitatea violentă a politicii moldovenești și europene. În sfârșit, vom înțelege că, dacă dramaturgul moldovean pro-voci, etimologic îi cheamă „înainte” pe compatrioții săi și le trezește o reacție emoțională, este pentru a-i aduce la un act creativ care să-i reconstruiască politic.

5 Dintre cele trei monologuri tratate, piesa FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, Scrisă în Germania la sfârșitul anului 2003, are cel mai captivant titlu. Ordonanța în engleză este înțeleasă universal. Titlul direct, explicit, sexual și violent, cu majuscule agresive, aliniat cu un semn de exclamare răzbunător, care ordonă Europei să meargă și să fie „futută în fund”, a stârnit controverse în România în 2005, o țară care nu a aderat totuși la Uniunea Europeană. Textul fusese publicat pentru pavilionul românesc în timpul Bienalei de la Veneția; spectacolele au fost interzise. Esinencu a trebuit să titleze: Oprește Europa! pentru ca aceștia să reia. Ea ne-a spus în 2010 că „era mai important să joci la Chișinău decât să ai un casus belli la minister. "

6 Celălalt titlu vulgar Mothers Without Pussies afișează, de asemenea, un limbaj dur și tonuri sexuale. Mirella Patureau, traducătoarea lui Mame fara pizda, ne spune că „cuvântul„ pizda ”în limba română care desemnează sexul feminin este foarte vulgar, destul de murdar. Nu știu să fie mai neutru. Când am tradus acest monolog, la început am fost puțin reticent, pentru că este limba mea maternă și am simțit violența cuvântului. I-am sugerat „vagin”, dar Nicoleta a refuzat și a avut dreptate. "

7 Esinencu provoacă și pe margine și în text folosind un limbaj putassier. Mothers Without Pussies vorbește despre relația unei fete cu mama și bunica ei care o numesc „curvă” (1). Piesa scoate în evidență tabuul sexualității feminine și se încheie cu un „mazarfack!” ”(15) s-a simțit bine. În FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, Personajul feminin își imaginează un dialog cu un vânzător de rahat și îl atacă: „Mi-ar plăcea să mă cac în toată Europa ta! "(34).

8 Nicoleta Esinencu folosește acest limbaj grosolan din mai multe motive: dă glas unor personaje foarte tinere și furioase care folosesc un limbaj de ieșire; fără a intra în disidență, este liber să spună totul de la sfârșitul comunismului, cenzurii și realismului socialist cast; în cele din urmă, ea alege să atace și să provoace pentru că este o modalitate de a fi auzită. Esinencu nu este nici punk, nici anarhist: limbajul ei este mai presus de orice indicativ al violenței cotidiene, familiale și sociale la care este martoră și la care depune mărturie. Mai mult, în teatrul ei „În gura ta”, mai mult decât vocabularul ei, situațiile pe care le portretizează sunt puternice și subminează publicul pentru a-i evidenția abuzurile.

9 Esinencu este considerată provocatoare de concetățenii ei, deoarece nu îi privește cu compasiune. Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, o țară înapoiată din punct de vedere economic, ruptă politic, cu un guvern practic inexistent. Esinencu este un dramaturg lucid, care oferă într-un teatru speculum un inventar al situației și al populației sale: ea apucă, vituperează, abuzează, provoacă moldovenii de ieri și de astăzi.

10 Esinencu scrie un teatru frontal: cele trei texte vizate sunt monologuri de familie în care personajul de pe scenă se exprimă într-o adresă directă către public, ceea ce îi face să se simtă observați, preocupați, chiar vizați. În FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, O tânără se adresează tatălui ei și privitorul devine acel „tu” și preia rolul tatălui; în A (II) Rh +, personajul se adresează la persoana a doua singular. Acest „tu” este și mai periculos, deoarece actorul îl aruncă asupra publicului care preia rolul de parricid.

11 Dar ce vicii denunță provocatorul Esinencu care pictează doar un adevăr sumbru și teribil de familie și social, dacă nu îl exagerează pentru a-și alerta contemporanii cu privire la excesele lor? Pe scurt, dramaturgul pune pe scenă alcoolici, pedofili, lași, resturi, slăbiciuni retardate, parricide.

  • 1 interviu electronic NE-VB, 2010: „Acesta nu este un text autobiografic. Este mai mult ca biog (.)

12 În FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, Personajul feminin, purtător de cuvânt al generației sale1, își încheie conturile cu tatăl ei, cu țara ei, cu comunismul și cu sărăcia care a făcut-o să mănânce pâine prăjită cu pastă de dinți și cu un popor care este prea supus:

Ce a făcut țara mea pentru mine? Tată, nu-mi place să fiu futut. Îmi amintește de Patria [. ] Oamenii de aici, tată, […] nu își pot imagina viața fără suferință. Totul îi face rău. Capul. Gatul. Stomacul. Inima. Apendicele. Rinichi. Plămânii. Dar cel mai adesea ficatul. Nu, tată, nu ficatul, genunchii! [...] Mucenici! Și dacă soarta [...] nu le oferă posibilitatea de a experimenta o dramă, ei o inventează. (24)

13 Poporul moldovenesc sodomit metaforic a îndurat comunismul fără să tresară și a îndurat capitalismul în același mod: „Iată, tată, scrisorile pe care le primesc de la tine ... Aproape nimic nou. Astăzi vom cumpăra două pungi de cartofi ca să putem mânca. „(29) Imaginea moldovenească este zgâriată în continuare în această piesă răzbunătoare atunci când personajul menționează ceea ce citește despre ea în ziare:„ Un nepot în vârstă de paisprezece ani și-a futut-o pe bunica de optzeci de ani. Un tată și-a ucis fiul lovindu-l cu un topor în cap. Sinucideri în serie. Un al nouălea caz de sinucidere săptămâna aceasta. O fetiță de paisprezece ani a sărit de la etajul șapte. Pe pieptul său era scris „tATu” cu ruj. "(30)

14 Alcoolismul, rasismul și șovinismul masculin sunt atât de multe defecte vizate de această dată în piesa A (II) Rh +, care relatează călătoria unui tată xenofob care își bate fetița până la moarte pentru că își imaginează, în beție, că într-o zi ea ar putea ieși la întâlnire cu un bărbat negru și el refuză să i se injecteze sângele unui străin care ar putea să o salveze. Violența scenei este întărită de pronumele personal „tu” menționat mai sus și care este valabil pentru a fi pus sub acuzare publicul în loc: „vii acasă și îi ceri fiicei tale să închidă toate ferestrele și după ce îți bei proteinele, decolezi centura ta și o lovești ca să nu se întâmple niciodată toate astea și, în timp ce o lovești, îi strigi soției, îți propun să găsești o țară care să plătească o țară [...] unde emigrează toți cei care nu sunt din sângele nostru ”. (24)

16 Să adăugăm că, dintr-un punct de vedere mai scatologic, personajele stau în fecale: fetița mamelor fără pisică și cea a lui A (II) Rh + le este interzis să meargă la baie în afara orelor de curs sus pe ei; conform tinerei FUCK YOU Eu.ro.Pa!, „În Uniunea Sovietică, sexul nu exista! Un fel de perioadă continuă. "(17) Esinencu evocă încă în acest monolog lipsa de apă curentă timp de trei ani în apartamente și spune că" oamenii aruncă saci plini de rahat pe ferestrele clădirilor lor. "(26)

  • 2 Drama bucătăriei: teatrul chiuvetei.

19 Limbajul creat de autor pare formal nestructurat, tăiat, ca patria sa; vine sub forma unor propoziții foarte scurte, aproape vizuale versuri:

mama
sora mamei
bunica
vecinul
doctorul […]
profesorul meu de biologie
și bibliotecarul
gem
îl punem în borcane vara
să-l mănânci iarna (1)

20 Acest incipit al Mamelor fără pisică este tipic scrisului lui Esinencu: textul poate fi spus sincopat sau într-o singură dungă. Cititorului îi revine să reconstruiască propoziția, expresia, să facă o alegere a respirației, a punctuației; el este astfel adus la un act creativ grație acestui cuvânt pe care el însuși trebuie să-l sculpteze, să îl moduleze.

21 În plus, cititorul și spectatorul esinencianului participă la scriere, la punerea în scenă, mai degrabă la stabilirea vocii sale, deoarece dramaturgul care scrie un monolog în adevăr convoacă mai multe voci din trecut prin personajul unic. Cuvintele raportate de el sunt integrate în logoreea sa nepunctată, fără ghilimele, fără spațiu, se contopesc în propriul său discurs; dificultatea apare din faptul că ambele sunt libere de exprimare directe, indirecte și indirecte. Depinde de cititor, de spectator să-și întoarcă cuvântul către expeditor:

mama
la
spus
L-am rușinat în fața întregii școli
că este inacceptabil ca fiica sa
apare pe stradă
în salopetă
decât
DOAR BĂIEȚII PORTĂ PANTALONI
spuse ea din nou
și ce va face acum ?
cum aș merge acum la școală ?
cum să înfrunți privirea altor mame? (7)

  • 3 În ceea ce privește publicațiile din România, se găsește doar A (II) RH +, la editorul „Ideea” din (.)

Bibliografie

Dolmieu, Dominique. Interviu prin e-mail în ianuarie 2013.

Dukovski, Dejan. Cine este nenorocitul care a început primul?

Harita Wybrands, Paris: Space for a Moment, 2002.

Esinencu, Nicoleta. FUCK YOU, Eu.ro.Pa!, Tradus din română de Mirella Patureau, Paris: L’Espace d’un instant, 2006.

——. A (II) Rh +, tradus din română de Mirella Patureau, dactilografiat.

——. Mamele fără păsărică, tradus din română de Mirella Patureau, dactiloscript.

——. Interviu prin e-mail în 2010.

Lanteri, Jean-Marc. „Epoca de aur și doamna de fier”, în Scripturile contemporane 5,

Dramaturgiile britanice (1980-2000). Paris-Caen: Modern Letters Minard, 2002.

Lazin, Miloš. „Drama unei lumi noi”, articol intern la Casa Europei și Orientului.

——. „Cum depinde succesul lui Biljana Srbljanovic? », Revista studiilor slave, t. LXXVII, fasc. 1-2, Institutul de Studii slave, 2006.

Patureau, Mirella. Interviu prin e-mail în ianuarie 2013.

Ștefan, Peca. U.F., tradus din română de Gabriel Marian și Laurent Muhleisen, Montpellier: Editions Climats și Maison Antoine Vitez, 2004.

Stephenson, Heidi și Langridge, Natasha. „Forma înseamnă, interviu cu Sarah Kane”,

în La Forme est le sens, în LEXI/texte 3. Paris: Théâtre National de la Colline, L’Arche, 1999.

Note

1 interviu electronic NE-VB, 2010: „Acesta nu este un text autobiografic. Mai degrabă, este biografia generației mele, sentimentul generației mele. "

2 Drama bucătăriei: teatrul chiuvetei.

3 În ceea ce privește publicațiile din România, se găsește doar A (II) RH +, la editorul „Ideea” din Cluj-Napoca.